Grădină

Cultivarea legumelor în grădina 

Săpatul adânc de toamnă

Săpatul

Săpatul adânc de toamnă. La săpat se formează două straturi de pământ unde se vor dezvolta legumele noastre, stratul activ, unde se dezvoltă rădăcinile în prima fază și stratul inactiv; stratul unde nu ajunge vârful cazmalei și deci rămâne inert. Stratul activ este lucrat mereu, este amestecat cu gunoi de grajd, irigat, fertilizat. Stratul inactiv rămâne în așteptare, pană când vei decide să-l lucrezi și să-l pui în circulație. Practic poți sa sapi la o adâncime și jumătate de cazma, în acest fel miști pământul inert și ajuți rădăcinile să se dezvolte în profunditate, ajută la răspândirea substanțelor organice, rădăcinoasele (plantele cultivate

Mraniță

Fertilizantul ideal

pentru rădăcini) vor avea posibilitatea să se dezvolte mult mai bine. Patul germinativ adânc poate fi realizat și săpând normal cu cazmaua după care faci o nouă săpătură cu o furcă. Pregătirea în acest fel a terenului poate duce  la multiplicarea producțiilor. Fertilizarea ecologică, sau fertilizarea fară produse chimice. Regele fertilizării ecologice este fără îndoială gunoiul de grajd de orice tip. Cel mai bun gunoi de grajd este gunoiul de cal, dar și cel de vacă are calități foarte bune și garantează o bună fertilizare organică. Se mai găsesc și alte tipuri de gunoi de grajd cum ar fi gunoi de oaie, de pasăre, de iepure și pe ultimul loc gunoiul de porc (are o calitate inferioară și deci mai bine să nu îl utilizezi). Administrarea gunoiului de grajd se face distribuind cât mai uniform pe suprafata de teren înainte de săpat, de regulă toamna, după care se sapă terenul imediat pentru a evita pierderile de azot. Săpatul și incorporarea gunoiului de grajd în sol trebuie făcută cu cel puțin o lună înainte de semănat sau răsădit în acest fel gunoiul de grajd se descompune și se integrează în sol. Cantitatea de gunoi de grajd pentru 100 de metri pătrați este de 300-400 de kilograme. Pentru o bună calitate a gunoiului de grajd acesta trebuie maturat, adică compactat pentru o perioada de cel puțin cinci sase luni după care paiele nu se disting în compoziție, are o structură omogenă și uniformă. Aceasta maturare are o contribuție fundamentală, asigurând degradarea substanțelor nocive, de exemplu produse chimice și antibiotice administrate animalelor, duce la putrezirea semințelor,

Ladă din lemn pentru compost

Producerea compostului

reducând capacitatea de a germina a acestora. Efectele gunoiului de grajd asupra terenului sunt: îmbogățește terenul cu substanță organică, mărește cantitatea de elemenți fertilizanți, adaugă cantități importante de floră microbiană și modifică pozitiv structura terenului. 1000 kilograme de gunoi de grajd de bună calitate îmbogățesc terenul cu aproximativ 5 kilograme de azot, 2-3 kilograme de fosfor și 5 kg de potasiu. Avantajul fertilizării cu gunoi de grajd nu se limitează doar la îmbogățirea terenului cu substanțe organice ci adaugă și o cantitate de floră bacteriană, care ameliorează proprietățile fizice și chimice ale terenului. Gunoiul de grajd modifică pozitiv și structura terenurilor nisipoase și a terenurilor argiloase, ameliorând în același timp și ph. Din categoria fertilizanților naturali face parte și compostul care se obține prin descompunerea unor substanțe cum ar fi gunoi de grajd, resturi vegetale de diferite tipuri ca: frunze, iarbă, coji de ou, cenușă, amestecate cu pământ. Toate aceste substanțe pot fi stratificate într-o ladă asemănătoare cu cea din imagine. Compostorul ideal este cel compartimentat; într-un compartiment stratificăm frunze, gunoi de grajd, cenușă și le lăsăm să fermenteze, al doilea compartiment va fi folosit după ce în primul compartiment avem deja compostul. Deci prin rotație vom avea în permanentă compost și material proaspăt care urmează să devină compost. Pentru a grăbi fermentația din când în când se poate stropi materialul de fermentat cu apă. Realizarea compostului poate să dureze și 4-5 luni, dar este un foarte bun fertilizant și în același timp ne ajută să reciclăm mare parte din resturile vegetale și organice. Pentru un compost de calitate indicat pentru cultivarea legumelor se pot folosi 40% gunoi de grajd, 40% reziduri vegetale 20% de pământ sau chiar nisip.

Fier forjat RO

Fier forjat Online

lauradafina

This WordPress.com site is the cat’s pajamas

TulipRed

Appassionata di botanica e buona forchetta. Insieme visiteremo i giardini più belli d'Italia.

Dott.ssa Ilaria Rizzo

PSICOLOGA - PSICOTERAPEUTA Esperta in Disturbi d'ansia-Attacchi di Panico e Psicologia della Coppia

Giardino3G, giardinaggio, giardiniere

Giardiniere, giardinaggio, manutenzione del verde. Macerata

GourmetGabriella

Abbandonarsi ai Piaceri per ritrovare il Benessere

gradinadeacasa2

Cultivarea legumelor pe spatii mici si pe balcon,

%d blogeri au apreciat asta: