Author Archives: giardinieremacerata

2015 in review

The WordPress.com stats helper monkeys prepared a 2015 annual report for this blog.

Here’s an excerpt:

The Louvre Museum has 8.5 million visitors per year. This blog was viewed about 130,000 times in 2015. If it were an exhibit at the Louvre Museum, it would take about 6 days for that many people to see it.

Click here to see the complete report.

Reclame

Producerea sau pregatirea rasadurilor

Pregătirea răsadurilor pe substrat profesional de turbă

Pregătirea răsadurilor pe substrat profesional de turbă este o metodă economică, uşoară şi nu cere un volum de muncă deosebit. Calităţile unui răsad de calitate sunt: vârsta 60-65 de zile, sa fie vizibil primul buton floral, să aibă o înălţime de 20-30 de centimetri o tulpină cu un diametru de 5 milimetri, rădăcini bine dezvoltate şi frunze verzi. Materialele necesare pentru producerea răsadurilor de calitate sunt: tăviţe alveolare, tăviţă pentru drenajul apei, substrat de turbă profesional, un pulverizator, câteva ziare şi eventual o stropitoare. Producerea răsadurilor în tăviţe alveolare se poate face într-o cameră încălzită. Temperatura optimă pentru germinarea şi dezvoltarea răsadurilor este mai mare de 18 grade Celsius. O bună germinaţie are loc în absenţa luminii deci după semănat tăviţa se poate acoperi cu ziare sau hârtii. Avantajele substratului

producerea rasadurilor

producerea rasadurilor

pregatirea rasadurilor

pregatirea rasadurilor

profesional de turbă sunt: este optimizat sterilizat, lipsit de buruieni şi insecte dăunătore, asigură o germinaţie optimă şi o răsărire uniformă a răsadurilor. Să nu scriu prea mult; pentru producerea răsadurilor se aşează într-o poziţie luminoasă tăviţa alveolară sub care se aşează tăviţa pentru drenajul apei, se adaogă substratul de semănat lăsând aproximativ doi centimetri până la partea de sus a alveolelor, se tasează uşor şi se udă până la saturaţie. Se aşează în fiecare alveolă câte o sămânţă, şi se acoperă totul cu un strat de turbă de aproximativ 5 milimetri (mai mult întârzie germinaţia). După semănat nu se mai udă, se acoperă totul cu ziare şi după aproximativ 6-10 zile răsar primii muguri. Când apar primii muguri se elimină ziarele din acest moment plantele vor avea nevoie de lumină, umiditate şi căldură pentru a se dezvolta corect. Nu semănaţi anticipat pentru producerea răsadurilor, semănatul se poate face la începutul lunii martie pentru un răsădit la începutul lunii mai. Important de ştiut că dacă diametrul alveolelor este de circa 8 centimetri se evită repicatul. Când răsadurile produse au ajuns la vârsta optimă pentru răsădit se vor planta în grădină împreună cu pământul de pe rădăcini.

Analisi del 2014

I folletti delle statistiche di WordPress.com hanno preparato un rapporto annuale 2014 per questo blog.

Ecco un estratto:

Il Museo del Louvre riceve 8,5 milioni di visitatori ogni anno. Questo blog è stato visto circa 150.000 volte nel 2014. Se fosse un’esposizione al Louvre, ci vorrebbero circa 6 anni perché lo vedessero altrettante persone.

Clicca qui per vedere il rapporto completo.

Boli la plante

Boli la plante, si tratamente ecologice

viroza

viroza

Plantele sunt organisme vii care prin procesul de fotosinteză sunt capabile să producă hrană. Animalele, ciupercile, bacteriile, virușii depind de plante deci în mare măsură sunt organisme parazite. În general problemele plantelor sunt cauzate de: microorganisme, viruși, bacterii, ciuperci sau de prădători: insecte, melci, omizi, mai pot fi cauzate de diferențe de temperatură și de excesul sau lipsa apei. În general planta bolnavă arată mai mult sau mai puțin evident starea sa patologică, caracteristicile sale tipice se alterează; frunzele își schimbă culoarea,  aspect de plantă ofilită, leziuni la nivelul talpinei și frunzelor. În raport cu simptomele de boală pe care planta le arată, cu

rugina

rugina

putină atenție oricine poate să înțeleagă dacă disconfortul plantei este cauzat de microorganisme, de insecte sau dacă lipsa sau excesul de apă este de vină. Bolile plantelor sunt în genere cauzate de viruși și microorganisme de tipul bacteriilor si ciupercilor. Virușii nu sun capabili să se reproducă singuri, de aceea au nevoie de o celulă gazdă pentru a se multiplica și răspândi în mediul înconjurător. Acest fenomen de obicei se concretizează prin moartea celulei gazdă. De regulă toți virușii acționează de așa natură încât să mențină în viața organismul gazdă, altfel chiar existenta virușilor ar fi compromisă. Acești viruși ajung la neveul celulelor plantei prin intermediul sevei, când datorită lucrărilor incorecte se rănește planta sau pot fi purtați de insecte, omizi când acestea consumă părți ale plantei, infestarea se manifestă  prin schimbarea culorii frunzelor,  apariția de pete pe frunze, ofilire, uscare. Sunt și viruși care au efecte pozitive asupra plantelor spre exemplu cei ce schimbă culoarea frunzelor si florilor la unele plante ornamentale cum ar fi lalelele, frezia si gladiola. Pentru a împiedica răspândirea virozelor uneltele de lucru trebuiesc sterilizate (foarfece, cuțit, etc.) și trebuiesc combătute insectele care pot să le răspândească. Bacteriile sunt organisme simple dependente de prezența apei. Multe dintre bacterii sunt utile cum ar fi cele care descompun substanța organică din sol; multe sunt dăunătore pentru că se dezvoltă în interiorul unui organism gazdă unde găsesc hrana si protecție. Unele bacterii atacă și distrug celulele organismului gazdă compromițând viața acestuia. Bacteriile pătrund în organismul gazdă la nivelul rănilor sau deschiderilor naturale de la nivelul frunzelor. În interiorul plantei gazdă bacteriile se multiplică și devin suficient de numeroase pentru a ataca planta. Lupta împotriva bacteriilor este de natură preventivă și constă în păstrarea curată a grădinii eliminarea si arderea resturilor vegetale, efectuarea cu atenție a lucrărilor (de evitat rânirea plantelor). Ținând cont de faptul ca bacteriile au nevoie de apă sunt de evitat stagnările de apă și stropirea frunzelor. Întrucât razele ultraviolete ucid o mare parte din bacterii plantele trebuie sa aibă o expunere la soare și trebuie

Putregaiul-cenusiu

Putregaiul-cenusiu

asigurată o bună circulație a aerului. În lupta biologică împotriva bacteriilor se urmărește stimularea dezvoltării bacteriilor utile care să controleze răspândirea celor periculoase. În multe cazuri bacteriile si planta gazdă au o relație de ajutor reciproc, cum sunt de exemplu bacteriile de pe rădăcinile leguminoaselor care sintetizează azotul atmosferic si îl transformă în hrană pentru plantă. Ciupercile, mai evoluate si mai complexe trăiesc la nivelul solului, descompun substanța organică, cum pot trăi și în simbioză cu alte organisme sau pot parazita plantele producând micozele. Prevenirea micozelor, se face evitând stagnările de apă din sol, evitând stropirea frunzelor la irigare,  favorizând circulația aerului la nivelul  frunzelor. Tratamentul micozelor se face cu produse pe baza de sulf si cupru care au o toxicitate scăzută și sunt permise de agricultura biologică. La nivel amatorial, pe suprafețe mici bolile fungicide pot fi tratate si recurgând la câteva soluții naturale cu mar fi de exemplu extractul de usturoi si de coada calului, maceratul de urzică.

Parazitii plantelor si remedii naturale

Parazitii plantelor si remedii naturale

Paduchi

Paduchi

Paraziții sunt animale sau chiar plante care pentru o parte din viață sau pentru toată viața se hrănesc cu organisme vegetale producând efecte destul de grave fără să le ucidă. Paraziții sunt organisme care depind în totalitate de planta gazdă și pot fi specializați; mai clar pot trăi doar pe o anume plantă. Parazitismul este o specie de simbioză în care doar parazitul obține avantaje în detrimentul gazdei. Dintre paraziți insectele cu aparatul bucal, perforează frunzele sau tulpina plantei hrănindu-se cu seva, cu aparatul mandibular sunt capabile să îndepărteze și părți ale plantelor, producând leziuni frunzelor si tulpinilor fiind și purtători de viruși. Tot

Paianjenii-plantelor

Paianjenii-plantelor

la categoria paraziți, chiar dacă nu sunt insecte se pot include păduchii plantelor. Păduchii au aparatul bucal de dimensiuni mai mici decât cel al insectelor, prezenta lor este dificil de observat. Păduchii se dezvoltă în general în ambiente uscate și prăfuite, fiind vizibili pe mugurii tineri ai plantelor. Măsuri de prevenire împotriva paraziților sunt stimularea creșterii viguroase a plantelor, și stimularea dezvoltării imunității naturale utilizând produse chimice tolerate de mediul înconjurător  sau produse naturale cum ar fi maceratul de urzica. Un mod de combatere a paraziților este stimularea și crearea de condiții favorabile dezvoltării prădătorilor naturali ai păianjenilor si insectelor. Omizile trăiesc în colonii în cuiburi închise, se hrănesc cu frunzele si mugurii plantelor producând pagube importante. Combaterea naturală a

Omizi

Omizi

omizilor se poate face prin îndepărtarea și arderea  ramurilor atacate. Dacă atacul nu este masiv se pot face tratamente cu macerat de usturoi în amestec cu ardei iute, este eficient în cazul în care sunt necesare tratamente locale. Când atacul este masiv, se pot face stropiri cu preparate pe baza de „Bacillus thuringiensis”, care se găsește sub diferite denumiri în comerț: Agritol, Baktane L 90, Thuricide, Bathurin, Tribactur, Thuringin. Se vor utiliza după indicațiile din prospect, sunt ecologice, nu dăunează mediului înconjurător. Plantele se îmbolnăvesc și din cauza greșelilor de cultivare, suferind din cauza condițiilor de viața neadecvate. Temperatura este un factor important, fiecare plantă are o anumita limita termică pentru a se dezvolta armonios. Înainte de a cumpăra semințe o scurtă trecere în revistă a exigentelor termice va fi folositoare, vom ști la ce temperatura semințele germinează și care sunt temperaturile optime pentru dezvoltarea plantei . Și excesul sau lipsa apei pot avea efecte negative în dezvoltarea plantelor. Lipsa apei duce la ofilirea frunzelor și dacă nu se intervine poate duce  la moartea plantei. Excesul de apă, de exemplu în perioada de maturare a fructelor duce la crăparea fructelor, lipsa apei în aceeași perioada duce la căderea lor. Pentru a asigura necesarul de apă terenul nu trebuie să ajungă la saturație completă, irigarea trebuie făcută regulat si pe cât posibil pământul trebuie menținut umed. Cunoscând metodele de transmitere a bolilor, modul în care paraziții se înmulțesc se pot lua măsuri de prevenire eficiente pentru a cultiva plante sănătoase si frumoase, fără a recurge la tratamente chimice.

Proiectarea grădinii

Proiectarea grădinii

Linii curbe in gradina

Linii curbe in gradina

În general sfaturile despre grădinărit greu sunt de pus în practică pentru că atunci când se tratează de grădină fiecare are propria idee care de regulă e greu de schimbat. Totuşi am să încerc să punctez câteva idei despre cum se poate proiecta şi organiza o grădină. Cred că pentru un proiect reuşit al grădinii cel mai bine este să ne inspirăm de la natură, să îmbinăm linii neregulate în aşa fel încât să fie armonioase, echilibrate; eu cred că liniile geometrice drepte, formele regulate vor crea un aspect de grădină sintetică, falsă… din păcate mai toate grădinile au forme regulate, un gazon rectangular este delimitat de straturi de flori rectilinii şi are ca efect că privirea este atrasă spre gardul cel mai îndepărtat şi spre colţurile grădinii. În natură

Strat

Strat

este greu să găsim linii drepte, modul în care se ondulează o colină, meandrele unui râu, sunt exemple care demonstrează că ochiul este atras de liniile curbe. În concluzie dacă în grădină vom încerca să imităm natura creând linii curbe realizând straturi de flori, gazon care să aibă forme neregulate; vom îmbina florile cu arbuştii, cu arborii realizând mici grupuri de flori de arbuşti vom reuşi să realizăm o gradină cu un impact vizual de mare efect. Nu este foarte important cât de mare este grădina, şi o gradină de dimensiuni mici se poate amenaja frumos îmbinând liniile curbe şi neregulate. Grădina de legume, livada, eventualele depozite de materiale trebuiesc separate de grădina propriu-zisă şi pe cât posibil ascunse de un gard viu sau de grupuri de arbuşti,

Gradina simpla

Gradina simpla

de un strat de trandafiri… Se poate întâmpla uneori să fim puşi în faţa faptului împlinit, adică să avem o grădină veche care să nu fie organizată după gusturile noastre şi în acest caz trebuie să facem o restructurare a grădinii, nu este foarte complicat mai ales că se pot valorifica foarte bine caracteristicele pe care grădina le are. În orice caz înainte de a trece la realizarea unei grădini trebuie să ne gândim foarte bine şi la aspectul financiar, la costurile pentru realizarea sau restructurarea grădinii, la timpul necesar, în concluzie sa chibzuim bine ce trebuie făcut şi cât va costa.

Rosii soiuri?

Roșii soiuri?

Banana-legs-rosii

Banana-legs-rosii

Sunt cunoscute mai mult de patru mii de soiuri de roșii, ca să discutăm despre toate în mod sigur e plictisitor, le putem clasifica simplu în roșii pentru industrie și roșii pentru salate. Pe scurt cele mai cunoscute soiuri de roșii sunt: roșiile mici, cu fructe până la 80 de grame tip cireașă (petula de culoare roșie, Black cherry de culoare aproape neagră, Cherry Galapagos de culoare galbenă); mici de formă alungită (Read pear, de culoare roșie, Dolly de culoare galbenă, Modus de culoare roșie);  roșii de mărime mijlocie, cu fructe până la 150 de grame (Supersteak, de culoare roșie, Badro, de culoare roșie și Shirley de culoare roșie); roșii mari striate cu fructe până la 350 de grame (White Beefsteak de culoare albă, Beefmaster de culoare roșie care ajung și la 450 de grame, Liguria de culoare roșie). O categorie de roșii aparte pot fi cele galbene denumite Banana Legs cu fructe  care pot ajunge și la 12 centimetri lungime cu un gust deosebit. Soiurile de roșii după forma fructului se pot împărți in: roșii

rosii

rosii

rotunde și netede cu fruct unic sau rotunde și netede ciorchine, cele cu fruct unic pot atinge dimensiuni până la 250 de grame, cele în ciorchine pot fi de dimensiuni mici sau mijlocii până la 90 de grame. Până la urmă soiul nu este deosebit de important, în grădină se pot cultiva trei sau patru soiuri care să fructifice eșalonat și care să asigure necesarul de roșii pentru consumul familial pe toată perioada anului. Deși am dat exemplu de soiuri rezistente la boli și dăunători cred că cele mai bune soiuri sunt cele rustice care se adaptează foarte bine condițiilor de climă din zona respectivă. Foarte important este să folosim semințe certificate cu caracteristicile adaptate cerințelor noastre. Ambalajul semințelor trebuie să descrie câteva caracteristici importante cum ar fi: perioada de germinație, adâncimea de semănat, distanța și perioada optimă pentru semănat în răsadniță și în grădină.

Amenajarea gradinii de legume

Amenajarea gradinii de legume

Nota: grădina este un spaţiu deschis creat pentru a fi cultivat cu plante ornamentale şi flori cu scop estetic şi recreativ; grădina de legume este spaţiul din grădină destinat cultivării legumelor pentru consum propriu ca activitate recreativă!

Straturi in gradina

Straturi in gradina

Pentru un proiect reușit al grădinii de legume se schițează terenul încercând să se respecte un anumit raport între dimensiunile grădinii și dimensiunile desenului. Pe desen trebuie schițate clar casa, anexele, pomii, și punctele cardinale. Pentru a găsi poziția ideală a grădinii de legume se face un alt desen tot la scară, cu forma și dimensiunile grădinii de legume. Acest desen se suprapune pe desenul inițial și se caută poziția ideală în raport cu caracteristicile casei, ale căilor de acces, ale arborilor. Grădina de legume

Capsuni-in-gradina

Capsuni-in-gradina

poate fi amplasată în orice punct din grădină; cu condiția să fie însorită și bine ventilată. La proiectarea grădinii de legume trebuie ținut cont de faptul că vom avea nevoie de căi de acces care să poată fi utilizate iarna, vara, când condițiile meteorologice nu sunt tocmai favorabile. Înainte de a continua cu proiectarea grădinii se stabilesc și se trasează căile de acces de la casă la grădina de legume și eventual de la foișor, de la terasă; după necesități. Trasate căile de acces se trece la delimitarea dimensiunilor și formei grădinii. Grădina de legume nu trebuie să fie neapărat dreptunghiulară, poate fi rotundă, trapezoidală, triunghiulară, se poate adapta la condițiile pe care le avem la dispoziție. O grădină rotundă poate fi delimitată fixând un țăruș în centru și descriind un cerc cu ajutorul unui fir de sfoară sau sârmă care va avea raza cercului destinat cultivării legumelor. Pentru celelalte forme geometrice se delimitează spațiul cu țăruși care vor identifica colțurile și cu sfoară laturile grădinii. Grădina de legume nu este un simplu teren unde se cultivă legumele; trebuie să fie frumoasă și armonioasă să încânte ochiul și simțurile. La realizarea unei grădini de legume trebuie să ne gândim că vom petrece o bună parte din timpul liber și ar fi bine să-l petrecem și plăcut și util! 

Solul

Straturi-in-gradina

Straturi-in-gradina

Pentru a înțelege cu ce sol avem de-a face nu este neapărat necesar să-i facem analize, de exemplu un sol de grădină bogat în humus va fi ocupat de mușețel, traista ciobanului, urzică, rapiță sălbatecă, acest sol are toate calitățile pentru cultivarea legumelor. Un sol argilos cu humus va fi ocupat de podbal, sânziene și pălămidă; și acest sol este bun pentru cultivarea legumelor. Solurile argiloase umede sunt indicate de plante ca păpădia, pătlagina și sălățica. La acest sol trebuie adăugat compost sau gunoi de grajd bine maturat. Solurile nisipoase sunt indicate de plante ca macul de câmp, și crizanteme; și în acest caz gunoiul de grajd și compostul corectează compoziția solului transformându-l în tern foarte bun pentru cultivarea legumelor. Desigur se pot face în orice moment și analize de sol dar pe lângă faptul că sunt scumpe nu cred că pot ajuta în mod deosebit. Practic un sol fertilizat cu îngrășăminte organice (400 kg/100 metri pătrați) aduce un aport de substanțe nutritive și corectează structura și compoziția solului, dacă vreți ameliorează și pH care ar trebui sa fie în jur de 6-7. Eu insist cu fertilizarea organică pentru că aduce un aport de humus fără de care solul nu reacționează nici la îngrășăminte chimice. Pentru a proteja solul de eroziunea agenților atmosferici o metodă practică este mulcirea.

Roșii, producerea răsadurilor

Roșii, producerea răsadurilor

Tavite-alveolare

Tavite-alveolare

Pentru a obține răsaduri de roșii de calitate se asigură condiții aproape ideale pentru germinarea semințelor și dezvoltarea tinerelor plante. Ca toate răsadurile și cele de roșii au nevoie de multă lumină și căldură. Un răsad de roșii de calitate trebuie să aibă circa 60 de zile, o înălțime de 15 centimetri, 4-5 frunze dezvoltate, început de mugur floral, rădăcini robuste și diametrul tulpinei de circa 5 milimetri. Perioada optimă de semănat este începutul lunii martie pentru cultivarea în grădină, mai devreme pentru cultivarea în sere și solarii. Semănatul ca regulă generală se face cu 60 de zile înainte de perioada optimă de răsădit. Pentru o bună germinație sămânța trebuie să fie de calitate și certificată,

Rasaduri-rosii

Rasaduri-rosii

ideal să fie cumpărată de la magazine de specialitate. Semințele au aspect diferit în funcție de soi. Pentru soiurile rustice (din surse necunoscute) semințele de roșii se sterilizează; cel mai simplu, lăsate în apă la 50 grade Celsius circa 30 de minute. Prin sterilizare se distrug germenii patogeni eliminând riscul transmiterii bolilor. Semințele cumpărate sunt sterilizate și tratate. Cel mai bun substrat de semănat este cel din turbă cu pH 6,5-7 cu adaos de substanțe nutritive (cumpărat). Acest substrat se pune în ghivece nutritive sau tăvițe alveolare; dacă se refolosesc, se spală cu apă caldă și săpun (pentru dezinfectare). Pentru a evita repicatul diametrul alveolelor sau a ghivecelor nutritive

Rasadit-rosii

Rasadit-rosii

trebuie să fie mai mare de 8 centimetri. După ce tăvițele sau ghivecele s-au umplut de pământ se tasează ușor, se udă, se așează câte o sămânță în fiecare alveolă sau ghiveci, se acoperă cu un strat de turbă fină de circa 0,5-1 centimetru și se tasează ușor încă o dată. După semănat nu se mai udă se acoperă totul cu o folie de polietilenă sau se ține la căldură, eventual se poate acoperi cu un ziar pentru a împiedica pătrunderea luminii (semințele germinează mai bine în absența luminii).  Pentru o bună germinație temperatura trebuie să fie mai mare de 15 grade Celsius, plantele răsar în 5-7 zile. După ce plantele au răsărit se elimină ziarul și se asigură o iluminare cât mai bună a plantelor, se asigură o temperatură de circa 22 de grade Celsius pe timpul zilei și de circa 18 grade pe timpul nopții. Irigarea se face cu un pulverizator menținând substratul jilav, se poate repeta la 3-4 zile. Pe măsură ce plantele se dezvoltă, cu circa două săptămâni înainte de răsădit se începe călirea, plantele trebuie obișnuite treptat cu temperatura de afară, în ultimele zile se lasă afară și pe timpul nopții acoperite doar cu folia de plastic. Respectând tehnologia de producere a răsadurilor se elimină riscul apariției bolilor, răsadurile se dezvoltă sănătoase și frumoase.

Fier forjat RO

Fier forjat Online

lauradafina

This WordPress.com site is the cat’s pajamas

TulipRed

Appassionata di botanica e buona forchetta. Insieme visiteremo i giardini più belli d'Italia.

Dott.ssa Ilaria Rizzo

PSICOLOGA - PSICOTERAPEUTA

Giardino3G, giardinaggio, giardiniere

Giardiniere, giardinaggio, manutenzione del verde. Macerata

GourmetGabriella

Abbandonarsi ai Piaceri per ritrovare il Benessere

gradinadeacasa2

Cultivarea legumelor pe spatii mici si pe balcon,