Arhivele jurnalului

Mulcirea în grădină

Mulcirea în grădină

Mulcire-4

Mulcire-4

Mulcirea este în practică acoperirea stratului de pământ dintre plante, cu scopul de a opri creșterea buruienilor și de a menține umiditatea în sol. Stratul de mulci păstrează iarna suprafața terenului caldă, iar vara o ține la răcoare. Sub stratul de mulci solul devine mai fărâmicios și mai afânat, microorganismele din sol au condiții optime de viață și își accelerează activitatea benefică. La mulcire se pot folosi diferite materiale: iarbă cosită, paie, frunze, sau resturi mărunțite de plante din stratul de legume și flori. Aceste materiale se aștern între rândurile de plante într-un strat cu o grosime de circa 5 centimetri. Resturile de iarbă cosită trebuie lăsate să se usuce o zi sau două, în caz contrar se

Mulcire-1

Mulcire-1

pot transforma într-o masă umedă și lipicioasă. Altă modalitate eficientă de mulcire este folosirea compostului maturat împrăștiat printre rândurile de legume care se acoperă cu un strat fin de paie. Mulcirea se face când solul este umezit și are o temperatură de circa 10 grade Celsius. Stratul de mulci păstrează starea solului, nu se face mulcirea când solul este foarte rece, foarte umed sau foarte uscat. Înainte de mulcire solul se afânează, stratul de mulci trebuie să permită oxigenarea solului și să permită pătrunderea apei de ploaie. La tulpina răsadului se lasă liberi câțiva centimetri, răsadul nu trebuie să se acopere cu

Mulcire-3

Mulcire-3

stratul de mulci. La sfârșitul verii stratul de mulci se amestecă cu solul, după recoltare și pregătirea terenului se poate acoperi solul cu un strat nou de mulci care se va lăsa peste iarnă. Primăvara stratul de mulci se îndepărtează cu grebla. Observând solul se vede că are o structură afânată și lejeră. Pentru o mulcire eficientă se amestecă frunze mărunțite de urzică și de tătăneasă. Urzica ajută la formarea unui humus de calitate iar rădăcina de tătăneasă, datorită conținutului ridicat în potasiu, are o contribuție importantă în dezvoltarea legumelor. Ambele plante pot fi cultivate în grădină de exemplu în apropierea locului unde se pregătește compostul. 

Proiectarea grădinii de legume

Proiectarea grădinii de legume

Straturi-in-gradina

Straturi-in-gradina

Proiectarea unei grădini de legume începe cu o simplă analiză a terenului după care se desenează pe o foaie de hârtie milimetrică toate detaliile importante: casa, garajul, terasa, calea de acces… Pe această simplă schiță se trec punctele cardinale, si se schițează arborii, cu forma coroanei în timpul vegetației. În următoarea etapă se stabilesc dimensiunile grădinii de legume se schițează pe hârtie și se poziționează pe planul făcut anterior, căutând o poziție optimă. Grădina de legume poate fi amplasată lângă casă, la marginea terenului, într-un colț, fără să se ocupe tot terenul disponibil. La proiectare se poate lua serios în considerație și faptul că o plimbare prin gradina de legume poate fi plăcută și utilă. Când se găsește locul ideal se trece

Strat-rotund

Strat-rotund

la marcarea terenului folosind țăruși care se bat în pământ în colțurile grădinii proiectate și se unesc cu sfoară delimitând in acest fel spațiul unde se vor cultiva legumele. Este important ca în gradina de legume să se respecte un anumit sistem, anumite reguli pentru că, cultivată frumos ne va bucura atât privirea cât și simțurile. O mică grădină poate fi atrăgătoare dacă regulile aplicate respectă aranjamentul luminos și aerisit, iar legumele se plantează pe straturi în cultură mixtă. Terenul destinat cultivării legumelor poate fi împărțit in patru lăsând două alei de acces perpendiculare. În mijloc se poate trasa un rondou circular in punctul de întretăiere a aleilor. Rondoul se poate desena simplu folosind

Straturi-in-gradina-1

Straturi-in-gradina-1

două bețe de lemn și un fir cu lungimea egala cu a razei cercului. Aleile  din grădină trebuie să fie mai largi decât strictul necesar deoarece plantele vor acoperi marginile. Dacă spațiul este mic se pot cultiva legume pe două staturi mici despărțite de o alee sau dacă este foarte mic se pot cultiva pe un singur strat. În cazul în care rămân spații libere acestea pot fi utilizate cultivând plante în ghiveci. Grădinile de legume sunt de regulă delimitate de un gard care poate fi simplu din șipci de lemn sau poate fi un gard viu. Straturile pot fi înconjurate de plante medicinale si flori care vor încânta ochiul dar vor avea și efecte pozitive asupra creșterii legumelor.    

Semanatul cand si cum

Semanatul cand si cum

Dintre toate operațiile semănatul este una dintre cele mai dificile operații, în general se optează pentru cumpărarea de răsaduri,

seminte-capsulate

seminte-capsulate

puțin pentru faptul că lipsește încrederea în propriile capacități, dar obținerea de plante plecând de la semințe nu este atât de dificilă și are și avantaje. Primul avantaj este că se poate obține o gamă de plante diferită de ceea ce ne oferă piața, cu posibilitatea de a ținti spre specii și soiuri rare, și nu de neglijat se evită și o cheltuială in plus. Ce să semănăm? Teoretic se poate semăna cam orice; arbori incluși, chiar dacă pentru a germina sămânța arborilor are nevoie de o perioadă de timp destul de lungă și timpii de așteptare de regulă descurajează. Cele mai mari satisfacții se obțin când se seamănă plante anuale sau perene. Semințele se cumpără ambalate în pliculețe, sigilate, impermeabile, dar în ultimul timp se pare că câștigă teren cele capsulate, protejate de substanțe (siliciu, talc, turbă, bentonită) care în prezența umidității se dizolvă hrănind și protejând embrionul seminței. Aceste semințe au dimensiunile unui bob de mazăre deci sunt ușor de semănat și ce este mai important nu va fi nevoie să le rărim. Sunt mai scumpe decât semințele normale dar au rezistență ridicată la

seminte-fasii-celuloza

seminte-fasii-celuloza

boli, procentul de germinație este foarte mare ajunge chiar la 99% și de loc de neglijat ușurează semănatul. Pentru legume cu semințe de mici dimensiuni, s-au creat fâșii de celuloză hidrosolubilă unde semințele sunt semănate la distanța justă deci singura operație care rămâne de făcut este să acoperim această fâșie cu pământ și semănatul este terminat. Lunile cele mai indicate pentru semănat sunt aprilie și mai, dar sunt plante care se pot semăna și în martie aprilie. Plantele bienale se pot semăna la sfârșitul toamnei, în acest fel vor înflori în anul succesiv.  Semințele se seamănă în răsadnițe sau direct în grădină, răsadnița trebuie să asigure condiții ideale germinării și dezvoltării semințelor, trebuie pregătită într-un loc ferit de vânt, cu expoziție la soare, pe cât posibil la baza

semanat-pe-randuri

semanat-pe-randuri

unui zid sau a unui gard viu. Răsadnița trebuie să fie înălțată raportat la restul terenului, în acest fel se asigură scurgerea naturală a apei, excesul de apă în răsadnițe duce la apariția „bolii coletului” care poate compromite toate răsadurile. Pentru a proteja răsadnița se creează  o ramă sau o structură din lemn care să poată fi acoperită cu folie de polietilenă sau alte materiale în așa fel încât semințele să aibă condiții optime pentru a germina și plantele să se dezvolte. La semănat dacă semințele sunt foarte mici se pot amesteca cu nisip pentru o distribuire cât mai uniformă pe suprafața de semănat.  Se poate semăna pe rânduri, în cuiburi, pe mici straturi sau se poate folosi cea mai veche metodă împrăștiind uniform semințele pe toată suprafața de semănat.

Cultivarea legumelor

Cultivarea legumelor in gradina

Legumicultura

Legumicultura

Pentru obținerea  de producții bune cantitativ și calitativ este fundamental să cunoaștem terenul pe care vom cultiva. Desigur unui începător s-ar putea sa-i pară important calitatea semințelor, lucrări ale terenului cat mai sofisticate, fertilizări abundente; indiscutabil, aceștia sunt factori importanți dar de multe ori insuficienți pentru a garanta, singuri, succesul muncii tale. Ca definiție terenul agricol este o mica parte din suprafața terestră, adaptată cultivării produselor agricole. Nu toate terenurile terestre sunt adaptate cultivării produselor agricole. E suficient să ne gândim la ghețari, deșerturi, suprafețe stâncoase. Sunt și terenuri care par bune pentru agricultură dar care în realitate sunt soluri acide, bazice, calcaroase sau argiloase, și deci cultivate pot duce la rezultate nesatisfăcătoare. Sapă cu o cazma și vei vedea că pământul are mai multe straturi suprapuse care se diferențiază prin colorit și compoziție. Culorile diferite ale straturilor se datorează în mare parte proceselor oxidative mai intense, care se văd în straturile

Gradina

Gradina

superficiale expuse aerului din atmosferă dar și acțiunii microorganismelor. Ceea ce unui începător poate să pară o suprafață sterilă în așteptarea cultivării, poate fi în realitate o bucătărie biologică unde lucrează milioane de microorganisme, bacterii; se pot adaugă și insecte, viermi, și alte organisme vii, care, prin activitatea lor transformă substratul organic în substanțe simple care sunt absorbite de plante. Acest microcosmos nu este o prezentă omogena identică pentru toate straturile de pământ,  fiecare zonă are particularitățile ei în strânsa legătura cu temperatura, umiditatea, circulația aerului, aciditatea terenului și tipul de substanță organică prezentă. Toate aceste forme de viață se dezvoltă în straturile superficiale ale terenului; pe măsură ce se merge în adâncime la o adâncime de 4-5 metri.

Cuprins :

  1. Terenul agricol
  2. Chimia terenului agricol
  3. Lucrari
  4. Fertilizanti ecologici
  5. Inmultirea plantelor
  6. Apararea antiparazitara
  7. Scheme de cultivare

Înmulțirea plantelor

Metode de înmulțire a plantelor

Rozmarin

Înmulțirea rozmarinului

Înmulțirea plantelor se face în doua feluri ; răsădind o parte din plantă, sau folosind sămânța plantei. Majoritatea legumelor se înmulțesc prin semințe, tehnica înmulțirii folosind parți ale plantei este utilizată mai mult pentru arborii fructiferi și plantele aromatice. Înmulțirea cu părți ale plantei poate fi împărțită: înmulțirea prin tăierea unei parți a plantei(butaşi), înmulțirea prin dividerea rădăcinilor, înmulțirea prin marcotaj, înmulțirea prin stoloni. Un exemplu de înmulţire prin tăierea unui ram

Muguri de plantă din rădăcini

Înmulțirea prin rădăcini

poate fi rozmarinul. Se taie o ramură tânără și bine dezvoltată cu o lungime de 15-20 de centimetri, se îndepărtează frunzele pe circa 7 centimetri din ram, se pregătește un vas cu pământ se răsădește ramul la o adâncime între 7 și 10 cm, se udă frecvent și peste puțin timp devine o noua plantă. Înmulțirea prin rădăcini. Este tipul de înmulțire când o plantă mamă din rădăcini da naștere la noi plante. Prin rădăcini se înmulțește zmeura, multe plante de cactus, anumite soiuri de căpșuni, plantele de anghinare și multe altele. De obicei la sfârșitul lunii august dacă dorim să înmulțim acest tip de plante separam rădăcinile puietului de planta mamă și le răsădim într-un alt loc. Acest tip de înmulțire are avantajul că planta când se separă are deja rădăcini și este pregătită pentru a-și începe o noua viaţă. De regula dacă sunt răsădite la sfârșitul lunii august fructifică în anul următor. Înmulțirea prin marcotaj. Frecvent folosită la înmulțirea viţei de vie este metoda prin care se îngroapă un ram sănătos de la o plantă mamă; vârful ramului devenind o nouă plantă. Are avantajul ca fructifică imediat, dezvoltă repede rădăcini; de regulă în cazul viței de vie durează doi trei ani pană când planta se dezvoltă și fructifică. În

Cum se face marcotajul

Marcotaj

cazului marcotajului planta nouă se separă de planta mama după câteva luni; dacă marcotajul este făcut la sfârșitul lunii august, începutul lunii septembrie poate fi separat anul următor în aprilie. Înmulțire prin stoloni. Stolonul este o parte a tulpinii plantei care în contact cu solul formează rădăcini și o plantă nouă. Este suficient să separăm stolonul de planta mamă și avem o nouă plantă, desigur după ce o răsădim. De obicei separarea se face spre sfârșitul perioadei vegetative, selectând stolonii foarte bine dezvoltați. După separare planta nouă are nevoie de o lună sau chiar două pentru a se dezvolta și întări în vederea trecerii cu bine a perioadei friguroase de iarnă. Următorul an vegetativ este pregătită să fructifice și să formeze la rândul sau stoloni.

Giardino3G

Giardiniere, giardinaggio, giardino, manutenzione del verde, a Macerata (MC)

GourmetGabriella

Abbandonarsi ai Piaceri per ritrovare il Benessere

gradinadeacasa2

Cultivarea legumelor pe spatii mici si pe balcon,

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 25 other followers