Category Archives: Cultivare legume pe balcon

Cum cultivam legume pe balcon?

Rosii soiuri?

Roșii soiuri?

Banana-legs-rosii

Banana-legs-rosii

Sunt cunoscute mai mult de patru mii de soiuri de roșii, ca să discutăm despre toate în mod sigur e plictisitor, le putem clasifica simplu în roșii pentru industrie și roșii pentru salate. Pe scurt cele mai cunoscute soiuri de roșii sunt: roșiile mici, cu fructe până la 80 de grame tip cireașă (petula de culoare roșie, Black cherry de culoare aproape neagră, Cherry Galapagos de culoare galbenă); mici de formă alungită (Read pear, de culoare roșie, Dolly de culoare galbenă, Modus de culoare roșie);  roșii de mărime mijlocie, cu fructe până la 150 de grame (Supersteak, de culoare roșie, Badro, de culoare roșie și Shirley de culoare roșie); roșii mari striate cu fructe până la 350 de grame (White Beefsteak de culoare albă, Beefmaster de culoare roșie care ajung și la 450 de grame, Liguria de culoare roșie). O categorie de roșii aparte pot fi cele galbene denumite Banana Legs cu fructe  care pot ajunge și la 12 centimetri lungime cu un gust deosebit. Soiurile de roșii după forma fructului se pot împărți in: roșii

rosii

rosii

rotunde și netede cu fruct unic sau rotunde și netede ciorchine, cele cu fruct unic pot atinge dimensiuni până la 250 de grame, cele în ciorchine pot fi de dimensiuni mici sau mijlocii până la 90 de grame. Până la urmă soiul nu este deosebit de important, în grădină se pot cultiva trei sau patru soiuri care să fructifice eșalonat și care să asigure necesarul de roșii pentru consumul familial pe toată perioada anului. Deși am dat exemplu de soiuri rezistente la boli și dăunători cred că cele mai bune soiuri sunt cele rustice care se adaptează foarte bine condițiilor de climă din zona respectivă. Foarte important este să folosim semințe certificate cu caracteristicile adaptate cerințelor noastre. Ambalajul semințelor trebuie să descrie câteva caracteristici importante cum ar fi: perioada de germinație, adâncimea de semănat, distanța și perioada optimă pentru semănat în răsadniță și în grădină.

Roșii, producerea răsadurilor

Roșii, producerea răsadurilor

Tavite-alveolare

Tavite-alveolare

Pentru a obține răsaduri de roșii de calitate se asigură condiții aproape ideale pentru germinarea semințelor și dezvoltarea tinerelor plante. Ca toate răsadurile și cele de roșii au nevoie de multă lumină și căldură. Un răsad de roșii de calitate trebuie să aibă circa 60 de zile, o înălțime de 15 centimetri, 4-5 frunze dezvoltate, început de mugur floral, rădăcini robuste și diametrul tulpinei de circa 5 milimetri. Perioada optimă de semănat este începutul lunii martie pentru cultivarea în grădină, mai devreme pentru cultivarea în sere și solarii. Semănatul ca regulă generală se face cu 60 de zile înainte de perioada optimă de răsădit. Pentru o bună germinație sămânța trebuie să fie de calitate și certificată,

Rasaduri-rosii

Rasaduri-rosii

ideal să fie cumpărată de la magazine de specialitate. Semințele au aspect diferit în funcție de soi. Pentru soiurile rustice (din surse necunoscute) semințele de roșii se sterilizează; cel mai simplu, lăsate în apă la 50 grade Celsius circa 30 de minute. Prin sterilizare se distrug germenii patogeni eliminând riscul transmiterii bolilor. Semințele cumpărate sunt sterilizate și tratate. Cel mai bun substrat de semănat este cel din turbă cu pH 6,5-7 cu adaos de substanțe nutritive (cumpărat). Acest substrat se pune în ghivece nutritive sau tăvițe alveolare; dacă se refolosesc, se spală cu apă caldă și săpun (pentru dezinfectare). Pentru a evita repicatul diametrul alveolelor sau a ghivecelor nutritive

Rasadit-rosii

Rasadit-rosii

trebuie să fie mai mare de 8 centimetri. După ce tăvițele sau ghivecele s-au umplut de pământ se tasează ușor, se udă, se așează câte o sămânță în fiecare alveolă sau ghiveci, se acoperă cu un strat de turbă fină de circa 0,5-1 centimetru și se tasează ușor încă o dată. După semănat nu se mai udă se acoperă totul cu o folie de polietilenă sau se ține la căldură, eventual se poate acoperi cu un ziar pentru a împiedica pătrunderea luminii (semințele germinează mai bine în absența luminii).  Pentru o bună germinație temperatura trebuie să fie mai mare de 15 grade Celsius, plantele răsar în 5-7 zile. După ce plantele au răsărit se elimină ziarul și se asigură o iluminare cât mai bună a plantelor, se asigură o temperatură de circa 22 de grade Celsius pe timpul zilei și de circa 18 grade pe timpul nopții. Irigarea se face cu un pulverizator menținând substratul jilav, se poate repeta la 3-4 zile. Pe măsură ce plantele se dezvoltă, cu circa două săptămâni înainte de răsădit se începe călirea, plantele trebuie obișnuite treptat cu temperatura de afară, în ultimele zile se lasă afară și pe timpul nopții acoperite doar cu folia de plastic. Respectând tehnologia de producere a răsadurilor se elimină riscul apariției bolilor, răsadurile se dezvoltă sănătoase și frumoase.

Înmulțirea lavandei prin butași

Înmulțirea lavandei prin butași

Butasi-lavanda

Butasi-lavanda

Înmulțirea lavandei prin butași este simplă si are avantajul că butașul va avea caracteristicile plantei mamă. În practică înmulțirea lavandei prin butași constă în recoltarea la sfârșitul lunii august a ramurilor tinere și fără terminații lemnoase de la plante sănătoase de 3-4 ani. Se taie oblic ramuri tinere cu o lungime de 15 centimetri, se îndepărtează frunzele de baza ramului pe o lungime de 6-8 centimetri. Aceste ramuri se pun la înrădăcinat pe straturi nutritive sau în ghivece nutritive. Substratul unde butașii vor forma rădăcini trebuie să fie sterilizat și să aibă în compoziție circa 35-40% nisip. Sterilizarea substratului de pe straturi se face

Butasi-in-ghiveci

Butasi-in-ghiveci

simplu acoperind terenul cu o folie de plastic de culoare neagră cel puțin 30 de zile înainte de plantare. Dacă terenul de pe straturile nutritive nu este sterilizat este posibil ca buruienile să aibă o dezvoltare mult mai rapidă decât butașii de lavandă cu efecte negative pentru dezvoltarea viitoarelor plante. Și în cazul în care se folosesc ghivece nutritive trebuie folosit substrat sterilizat, care să asigure condiții optime de viață viitoarelor plante de lavandă. Ramurile de lavandă recoltate la sfârșitul lunii august se împing în pământ imediat după recoltare, circa 8 centimetri (partea lăsată fără frunze).  Plantarea butașilor de lavandă se face pe rânduri, distanța între rânduri trebuie să fie mai mare de 15 centimetri iar între plante pe rând de circa 8 centimetri. Straturile unde se face plantarea pot fi mulcite cu paie sau

Rasaduri-lavanda

Rasaduri-lavanda

alte materiale care vor menține umiditatea în sol, vor împiedica creșterea buruienilor și vor menține o temperatură mai ridicată a solului pe toată perioada iernii. Pe perioada de formare a rădăcinilor butașii pot fi acoperiși cu un material care să reducă luminozitatea și să protejeze plantele nou formate de temperaturile scăzute. După circa două săptămâni de la plantare butașii de lavandă vor dezvolta muguri noi și rădăcini. Pe perioada de iarnă plantele se protejează cu paie și diverse materiale pentru a menține temperaturi pozitive la nivelul solului și tulpinii plantelor. Aceste plante de lavandă se răsădesc în gradină la sfârșitul primăverii când temperaturile sunt mai mari de 15 grade Celsius.   

 

Ardei, îngrijirea răsadurilor

Ardei, îngrijirea răsadurilor

Alungirea-rasadurilor

Alungirea-rasadurilor

După ce semințele de ardei au germinat și au răsărit primele plăntuțe temperatura din răsadniță trebuie să fie de circa 25 de grade ziua și de 18-20 de grade noaptea (temperaturile prea mari pe timpul nopții duc la alungirea tulpinii). După răsărire umiditatea trebuie controlată, irigările trebuie să fie regulate și constante până la răsădit(cu apă foarte puțină). Daca temperatura externă este mai mare de 15 grade răsadurile se pot scoate afară la aer expunându-le treptat la lumină pentru a evita alungirea tulpinii. Pentru răsaduri de calitate umiditatea substratului trebuie să fie echilibrată, substratul trebuie menținut jilav. Umiditatea excesivă poate cauza căderea

Rasad-ardei

Rasad-ardei

plantelor cu efecte dezastroase. Pentru o întreținere corectă și sănătoasă a trebuie știut că răsadurile se pot îmbolnăvi din două motive: din cauza dereglărilor metabolice (boli fiziologice), practic nu se asigură condiții optime de viață tinerelor plante; cauzate de agenți patogeni (boli patologice sau parazitare). Bolile fiziologice sunt: alungirea răsadurilor, răsucirea frunzelor, înroșirea frunzelor, și clorozele. Alungirea răsadurilor este cauzată de lumină insuficientă, variații de temperatură incorect corelate cu lumina, umiditate și azot în exces. Remediul este gestionarea corectă a tuturor factorilor vegetativi, lumină, umiditate, căldură și substanțe nutritive, folosirea substratului profesional de turbă ajută la 

Ardei-ghiveci

Ardei-ghiveci

echilibrarea acestor factori. Răsucirea frunzelor este cauzată de dezechilibru hidric, planta transpiră mai mult decât capacitatea de absorbție a rădăcinilor. Răsucirea frunzelor este încercarea plantei de a micșora suprafața care transpiră. Și aici substratul de turbă elimină riscul apariției unui astfel de dezechilibru. Înroșirea frunzelor este cauzată de temperaturi mai mici decât temperaturile optime pentru dezvoltarea răsadurilor. Menținerea temperaturilor optime elimină riscul apariției acestei boli. Clorozele se manifestă prin îngălbenirea vârfului frunzelor, pot fi cauzate de lipsa fierului, excesul de umiditate, temperaturi scăzute ale substratului. Eliminând cauzele se elimină și efectele, adică boala. Bolile patologice sunt cauzate de prezența ciupercilor de tipul Pythium, sau rude ale acestei ciuperci. Bolile patologice sunt căderea plantelor, mana, și putrezirea rădăcinilor. Căderea plantelor este cauzată și de umiditatea excesivă a substratului care asigură condiții optime de viață ciupercii, plantele putrezesc in zona coletului și cad. Poate avea ca efect pierderea tuturor răsadurilor. Folosirea de substrat profesional de turbă (care este sterilizat), menținerea corectă a umidității pot fi măsuri eficiente de prevenire. Tot preventiv se pot face stropiri cu anticriptogamice pe bază de cupru. Mana este produsă e o ciupercă înrudită cu Pythium poate fi prevenită respectând tehnologiile de cultivare a răsadurilor și tratamente cu produse pe bază de cupru. Putrezirea rădăcinilor se confundă de multe ori cu celelalte dar este produsă tot de o ciupercă deci tratamentele preventive cu fungicide elimină riscul apariției bolii. Înainte de  răsădit se accelerează călirea răsadurilor, scăzând treptat temperatura până se ajunge la o temperatură egală cu temperatura unde vor fi plantate (grădină, seră sau solar).   

Ardei gras răsaduri

Ardei gras răsaduri

Semanat

Semanat

Răsadurile se obțin de regulă in spații special amenajate (de preferință aceste spații este bine să fie încălzite), în acest fel se pot obține răsaduri pentru cultivarea ardeilor în sere și solarii. Pentru cultivarea în grădină ardeii se seamănă în răsadniță la începutul lunii martie. Pentru sere și solarii se seamănă spre sfârșitul lunii ianuarie deci pentru a menține temperatura optimă e preferabil răsadniță încălzită. Un răsad de calitate trebuie să aibă anumite calități: între 60 și 75 de zile de viață, să fie vizibil primul buton floral, înălțime cuprinsă între 20-30 de centimetri, tulpina robustă, să fie sănătos, viguros și cu sistemul radicular bine dezvoltat, să nu aibă ramuri rupte sau deteriorate, frunzele să fie verzi și să nu fie ofilite, să fie bine călit. Un semănat eficient se face in tăvițe

Ardei-ghiveci

Ardei-ghiveci

alveolare sau în ghivece nutritive. Pentru a evita repicatul alveolele sau ghiveciul nutritiv trebuie să aibă un diametru mai mare de 8 centimetri. Cel mai bun substrat de semănat este cel din turbă cu o valoare a pH cuprinsă între 5,5-6,5 (se găsesc în comerț), cu un adaos de azot fosfor și potasiu și cu o granulație fină. Avantajele semănatului pe substrat profesional, în tăvițe alveolare sau ghivece nutritive: substratul este sterilizat, lipsit de semințe de buruieni și insecte dăunătoare; adaos de substanțe nutritive optimizat pentru dezvoltarea plantelor; răsaduri uniforme; dezvoltare radiculară optimă. Germinația optimă a semințelor de ardei are loc in condiții de temperatură mai mare de 18 grade Celsius, la o umiditate de 100% și absența luminii. Tehnologia obținerii răsadurilor este relativ simplă: se

Rasaduri-ardei

Rasaduri-ardei

umplu tăvițele alveolare sau ghivecele nutritive cu turbă lăsând doi centimetri de spațiu până la partea de sus a recipientului; se udă până la saturație; se așează câte o sămânță în fiecare compartiment sau ghiveci; se acoperă cu un strat de 0,5 centimetri de turbă fină (mai mult întârzie răsărirea);  după semănat nu se mai udă (poate avea ca efect descoperirea semințelor sau îngroparea mai adâncă și o răsărire neuniformă); se acoperă cu cartoane sau ziare; se menține o temperatură cuprinsă între 20-25 de grade (temperaturile mai mici de 18 grade întârzie germinarea); la o temperatură optimă după circa 6 zile apar primele plante; se elimină cartoanele sau ziarele pentru a evita alungirea plantelor. Avantaje: dacă diametru este de circa 8 centimetri se elimină repicatul; răsadurile sunt viguroase și uniforme; pot fi răsădite împreună cu turba de pe rădăcini, adaptându-se ușor terenului din grădină. Respectând aceste reguli simple răsadurile vor fi de foarte bună calitate, sănătoase și viguroase.

Cultivarea lavandei în ghiveci

Cultivarea lavandei în ghiveci

lavanda-in-ghiveci

lavanda-in-ghiveci

Lavanda este o plantă care formează tufe ramificate, preferând un teren sărac în substanțe nutritive. Lavanda este o plantă perenă verde tot timpul anului, dezvoltă ramificații lungi lemnoase care formează flori. Frunzele lavandei sunt lungi și înguste, de culoare gri-verde, ramificațiile formează flori, de culoare albastru-violet la sfârșitul lunii iunie. Fructele lavandei conțin o sigură sămânță. Lavanda se cultivă pentru proprietățile sale medicale și cosmetice. Dintre tipurile de lavandă, cel mai cultivat este „lavandula officinalis” care preferă un teren calcaros rezistentă la temperaturi scăzute iarna și la secetă vara. Un alt tip de lavandă cultivat pe arii răspândite, este „lavandula angustifoglia” cultivată in special pentru a decora grădinile, poate forma un gard viu sau poate decora o alee. Alt tip de lavanda cu frunze dințate este „lavandula dentata cu frunze dințate de culoare gri-vede, cu flori bleu-violet ușor de cultivat. Pentru cultivarea lavandei avem nevoie de un teren bine drenat, nu foarte fertil , nu acid, cu o bună expunere la soare. Lavanda se poate înmulți prin semințe sau se pot selecta butași folosind o plantă adultă. Semănatul se face

lavanda-inmultire

lavanda-inmultire

primăvara, semințele germinează la temperaturi de peste 12 grade Celsius, are o perioadă lungă de germinație, (peste 20 de zile). Perioada optimă pentru pregătirea butașilor este după ce lavanda a înflorit; se taie un ram de circa 15 centimetri fără floare, se elimină frunzele de la bază și se plantează într-un ghiveci unde s-a preparat un amestec de pământ și pietriș. După plantare se menține pământul umed până când butașul începe să formeze muguri noi. Butașii de lavandă se pot planta în ghivece mici cu un diametru de circa 8 centimetri, pe măsură ce planta se dezvoltă formează rădăcini care au tendința să iasă prin găurile de drenaj ale ghiveciului; este momentul optim pentru a schimba ghiveciul. Lavanda ca plantă adultă are nevoie de un ghiveci cu un

Flori-de-lavanda

Flori-de-lavanda

diametru de circa 45 de centimetri. Pentru a schimba ghiveciul cea mai bună perioadă este începutul toamnei. Pământul din ghiveci poate fi amestecat cu pietriș fin pentru a asigura un bun drenaj al apei, pe fundul ghiveciului se așează 1-2 centimetri de pietriș. După ce lavanda a înflorit se recoltează inflorescențele, și se curăță eliminând ramurile lemnoase de la bază, rotunjind în același timp coroana. Pe perioada iernii rezistă la temperaturi de -15 grade, totuși este bine ca plantele din ghivece să fie protejate folosind o pânză nețesută care să permită respirația frunzelor. Pe timpul perioadei de repaus vegetativ lavanda se udă forte puțin sau chiar deloc. Când temperaturile încep să se ridice și ating circa 10 grade Celsius, lavanda din ghiveci începe să dezvolte o nouă vegetație înlocuind vegetația din anul precedent.       

Repicat și răsădit

Repicat și răsădit

rasaduri-dovlecei

rasaduri-dovlecei

Schimbarea mediului de viață al plantelor, arbore, arbust sau răsad, este o operație delicată atât în faza pregătitoare cât și în faza de execuție. Înainte de a le planta în grădină de cele mai multe ori este necesar să le repicăm. Repicatul este operația prin care micile plante din răsadniță se transferă în recipiente de dimensiuni mai mari unde vor avea mai mult spațiu pentru a se dezvolta. Repicatul se face după ce pământul este umezit, răsadurile nu se trag cu degetul mare și arătătorul, se scot din pământ folosind o linguriță, un bastonaș, și dacă e posibil se lasă cât mai mult pământ pe rădăcini. Se plantează lăsând un spațiu de 5-8 centimetri între plante. Dacă plantele au fost semănate în mici ghivece transplantul se face ușor și este mai puțin stresant pentru plante. Dacă planta este bine dezvoltată, înainte să o scoatem din vas se irigă abundent după care se răstoarnă vasul și se trage ușor de planta, va ieși împreună cu pământul din vas. Plantarea în grădină a acestor plante care au aparatul radicular delicat și fragil ne obligă să acționăm cu prudență și în grabă într-o anumită măsură. Din ghiveci în grădină plantele se plantează când pericolul înghețurilor târzii a trecut, în cazul răsadurilor acestea trebuie să aibă 4-5 frunze dezvoltate. Răsăditul se face aranjând planta împreună cu pământul de pe rădăcini într-o mică gaură, planta trebuie plantată la aceiași adâncime la care a fost în răsadniță. Pământul se presează ușor în jurul rădăcinilor pentru punerea în contact a rădăcinilor cu solul și eliminarea eventualelor pungi cu aer, după care se udă. La unele răsaduri se pot ciupi frunzele îndepărtând o mică parte stimulând în acest fel emiterea de frunze noi . Pe balcoane și terase cultivarea plantelor în ghivece este obligatorie, în grădină plantele se cultivă în ghivece din diferite motive, de exemplu lipsa spațiului, dorința de a cultiva plante care pe perioada de iarnă trebuie adăpostite, dorința de a cultiva plante care au

transplantare

transplantare

nevoie de soluri cu caracteristici speciale, diferite de calitățile terenului pe care le are grădina. Oricare ar fi motivul pentru care se cultivă în vas, la fiecare 3-4 ani este nevoie să fie schimbat vasul; pentru că este prea mic și rădăcinile nu mai au spațiu pentru a se dezvolta, sau pământul a pierdut calitățile nutritive și trebuie înlocuit. Noul ghiveci trebuie să fie doar cu 3-5 centimetri mai mare decât cel inițial, un ghiveci prea mare duce la dezvoltarea excesivă a rădăcinilor în detrimentul coroanei. Se pregătește mai întâi noul ghiveci, se așează în dreptul găurii de drenaj un ciob care să nu împiedice scurgerea apei se adaugă circa un centimetru de pietriș pentru drenaj, se completează cu 2-3 centimetri de pământ și se presează ușor. Se extrage planta din vechiul ghiveci. Pentru a facilita operația se culcă ghiveciul după ce a fost irigat din abundență, se lovește ușor pe exteriorul pereților și se trage de tulpina plantei prinzând-o cât mai aproape de pământ. După extracție se îndepărtează o mică parte din rădăcinile dezvoltate circular după forma ghiveciului fără să îndepărtăm și pământul. Planta împreună cu pământul se centrează în noul vas, se completează golul rămas cu pământ; nivelul pământului din vas trebuie să fie cu 2-3 centimetri mai jos decât bordura vasului. Se udă abundent și transplantul e terminat.

Castraveti

Cultivarea castravetilor pe balcon

Castravete in ghiveci pe balcon

Castravete

Castravetii pot fi semanati in rasadnite incalzite la inceputul lunii martie, plantele se pot rasadi dupa aproximativ o luna, totusi cea mai folosita metoda este semanarea direct in ghiveci la sfarsitul lunii aprilie si poate continua pana la inceputul lunii iunie, esalonand in acest fel recoltarea. Castravetii pot fi semanati intr-un ghiveci cu un diametru de 30-35 de centimetri si o adancime de 30 de centimetri. La semanat se ingroapa 3-4 seminte la o adancime de 2-3 centimetri, cand plantele au rasarit si au format doua frunze se raresc lasand in ghiveci 1-2 plante. Castrvetele creste bine intr-un pamant bogat in substante nutritive, se dezvolta la temperaturi mai mari de 15 grade in pozitii insorite. Pamantul pentru cultivarea castravetilor poate fi preparat acasa dintr-un amestec de pamant de gradina cu gunoi de grajd si nisip la care se pot adauga 200 de grame de cenusa de lemn pentru a completa cu fosfor si potasiu substantele organcice din sol.

Castravete

Castravete in ghiveci

Proportiile sunt 60% pamant de gradina 30% gunoi de grajd bine maturat la care se adauga 10% nisip. Ca alternativa pentru cei ce nu pot prepara amestecul de pamant acasa se poate cumpara un sac de pamant universal din magazinele specializate. Castravetele are nevoie de irigari abundente fara stagnari de apa, excesul sau lipsa apei produce schimari calitative si cantitative fructului. Castravetele este o planta agatatoare, cultivata in ghiveci, pe balcon are nevoie de o structura sau de un arac pe care sa se catere. Cele mai populare soiuri de castraveti sunt chornichon (folosit pentru castraveti la otet si muraturi) si soiurile lungi pentru salata. Aceste soiuri pot fi hibride, vor produce doar flori feminine, sau pot fi soiuri comune care vor produce flori feminine si masculine. Soiurile hibride produc fara polenizare, soiurile comune pentru a produce fructe trebuie sa polenizeze. La cultivarea pe balcon a castravetelui pentru a stimula productia si pentru a ramifica

Castravete

Castravete in ghiveci

abundent se indeparteaza varful de crestere si se scurteaza ramurile laterale. Cand tulpina pincipala ajunge la o inaltime de circa 45 de centimetri sau cand a dezvoltat 4-5 frunze se elimina varful de crestere. Ramurile laterale se scurteaza cand au dezvoltat 2-3 frunze. Irigarile la castravete trebuie sa fie dese si regulate, in perioada cand infloreste si formeaza fructele apa nu trebuie sa lipseasca din farfuria colectoare de sub ghiveci, in acest fel se asigura o mica rezerva de apa. Pentru prevenirea bolilor si daunatorilor planta trebuie sa aiba o buna expunere la soare, irigarea se face fara sa se stropeasca frunzele ca tratament cand planta are doua frunze se poate stropi cu zeama bordeleza folosind un pulverizator. La circa 3 luni dupa semanat sau chiar mai devereme se castrvetii sunt buni de recoltat. Recoltarea se face inainte de maturitate deplina. Castravetele matur are semintele dezvoltate si un gust usor amar. Recoltarea se face din doua in doua zile.

Protejarea plantelor iarna

Protejarea plantelor iarna

Plante la adapost

Protejarea plantelor pe timp de iarna

Vara , terasa si balconul se transforma intr-o gradina pentru relaxare  unde in aer liber pot fi admirate culorile si parfumurile plantelor cultivate in ghivece si jardinere . Pentru ca in perioada de primavara-vara sa avem plante frumoase pe balcon trebuie sa incepem anumite lucrari inca din iarna . Iarna , plantele perene si arbustii nu pot ramane afara neprotejati pentru ca nu rezista la temperaturi sub 0 grade . Pentru a le proteja se grupeaza intr-un colt insorit al balconului sau a terasei si se acopera cu o folie de polietilena . Ghivecele , se ridica de pe pardosela si se protejeaza cu paie sau cu bucatele de poliestiren , pot fi asezate in cutii de carton , care se umplu cu paie sau poliestiren , cutii care se pot aseza pe o bucata de scandura pentru a realiza un minimim de izolament termic . Plantele anuale si cele care nu rezista la frig se elimina din ghiveci , in asa fel incat in primavara ghivecele si pamantul sa poata fi reutilizate . Pe perioada de iarna pamantul poate fi scos din ghiveci si pus intr-un sac de plastic unde poate sa ramana pana cand va fi refolosit . Tot la protejarea plantelor pe timpul iernii poate fi folosita si panza netesuta , care este usoara , permite

Protejarea plantelor iarna

Minisera

o buna circulatie a aerului , si permite patrunderea apei . In cazul in care vrem sa protejam un ghiveci de dimensiuni foarte mari il putem incojura cu o coala de carton pe care o legam cu o ata , partea de sus a ghiveciului poate fi protejata cu paie pe care le acoperim cu un carton de dimensiuni egale cu cele ale ghiveciului . Coroana plantei sau a arbustului se poate proteja cu un sac de plastic gaurit in prealabil pentru a permite respiratia frunzelor . Daca sacul are dimensiuni destul de mari putem introduce toata planta in sac dupa care legam sacul , asigurand respiratia frunzelor . Dupa toata munca cel mai simplu este sa cumparam o mini-sera in care sa punem toate plantele sensibile in acest caz se asigura si un habitat favorabil tuturor plantelor . Inainte de a fi adapostite se pot scurta ramurile prea lungi si cele care au tendinta sa se usuce . Pe toata perioada de repaos vegetativ se uda putin , in conditii de umiditate atmosferica pot trece iarna si fara sa fie irigate . Frunzele cazute se indeparteza pentru a elimina riscul imbolnavirilor

Protejare plante iarna

Planta protejata

. In zilele insorite plantele pot fi aeresite pentru a elimina riscul apariti mucegaiului . La inceputul primaverii  se pot iriga plantele in asa fel incat sa inceapa sa se dezvolte la iesirea din repaosul vegetativ , se remodeleaza scurtand ramurile si se pot tansplanta intr-un ghiveci de dimensiuni mai mari . Cand pericolul inghetului a trecut plantele pot fi scoase din adapost si sistemate pe balcon sau pe terasa . Pentru a le aseza afara este indicat sa alegem o zi ploioasa sau cel putin noroasa , dupa perioada de iarna sunt sensibile la lumina si pot suferi . Dupa ce au fost asezate pe balcon pot fi udate din abundenta si eventual fertilizate adaugand putin gunoi de grajd pamantului din ghiveci . Incet pe masura ce plantele incep sa se dezvolte se pot efectua mici tratamente pentru prevenirea bolilor si daunatorilor . Pentru a respecta natura se pot efectua tratamente naturiste pe baza de plante .

Rosii

Cultivare rosii pe balcon

Cultivare rosii in ghiveci

Rosie in ghveci

Rosia este o planta erbacee anuala, se poate semana la inceputul primaverii in rasadnite acoperite, sau in mici ghivece … Plantele de rosii se raresc cand au format 4-5 frunze si se rasadesc intr-un ghiveci putin mai mare, cu un diametru de circa 8 centimetri pentru a stimula dezvoltarea radacinilor. Rosiile se pot rasadi in ghiveciul definitiv la inceputul lunii mai cand au o inaltime cuprinsa intre 15-20 de centimetri. Rosiiile germineaza la o temperatura de 8-10 grade, si se dezvolta armonios la o temperatura de peste 22 de grade. La cultivarea rosiilor pe balcon vasul gazda trebuie sa aiba un diametru de cira 30 de centimetri si o adancime de circa 30 de centimetri. Pot fi cultivate si in ghivece rectangulare cu o adancime de peste 30 de centimetri. Rosia este sensibila la frig si la

Copilit

Copilit

carenta de apa, de aceea prefera o pozitie cu o buna expunere la soare, si irigari constante. Pamantul din ghiveciul unde se vor cultiva rosiile trebuie sa fie de textura medie cu argila si humus in compozitie. Poate fi preparat un amestec de pamant de gradina cu gunoi de grajd bine fermentat  in proportii egale la care se adauga 7-10% nisip. Pentru cultura 100% ecologica pamantul poate fi fertilizat suplimentar cu macerat de urzica, se poate adminstra  si dupa rasadit impreuna cu apa de irigatie. Rosiile trebuiesc sustinute cu araci, sau diverse structuri de sustinere: balustrade de balcon, fire, gratare

Rosii pe balcon

Rosii

de lemn. Pe masura ce cresc se leaga de structurile de sustinere cu un nod in forma de 8, legat lejer in jurul tulpinei ca sa nu o raneasca si fixat bine de arac sau structura de sustinere. Pentru a stimula productia si pentru a anticipa recoltarea se face o curatare verde a rosiei (copilit) elimind mugurii care se formeaza intre ram si tulpina si eliminand frunzele care se dezvolta la baza plantei. La cultivarea in ghiveci pe balcon se limiteaza cresterea cand rosia ajunge la o inaltime de 50 de centimetri, se poate face indoind  sau eliminand varful de crestere al plantei. Cele mai mari amenintari pentru rosie sunt mana si gandacul de colorado, la cultivarea in ghiveci se poate pulveriza dupa rasadit o solutie de zeama bordeleza  (acceptata de agricultura biologica),  pentru prevenirea manei, iar impotriva gandacului de colorado o stropire cu macerat de urzica in amestec cu macerat de ardei iute. Recoltarea rosiilor incepe la aproximativ doua luni de la rasadit si continua cateva saptamami. Rosiile se recolteaza cand sunt bine maturate si se consuma proaspete. Toamna pot fi recoltate si inainte de maturitate si se pun la maturat intr-un loc racoros si aerisit.

Giardino3G

Giardiniere, giardinaggio, giardino, manutenzione del verde. Macerata (MC)

GourmetGabriella

Abbandonarsi ai Piaceri per ritrovare il Benessere

gradinadeacasa2

Cultivarea legumelor pe spatii mici si pe balcon,

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 27 other followers