Arhive

Ardei gras răsaduri

Ardei gras răsaduri

Semanat

Semanat

Răsadurile se obțin de regulă in spații special amenajate (de preferință aceste spații este bine să fie încălzite), în acest fel se pot obține răsaduri pentru cultivarea ardeilor în sere și solarii. Pentru cultivarea în grădină ardeii se seamănă în răsadniță la începutul lunii martie. Pentru sere și solarii se seamănă spre sfârșitul lunii ianuarie deci pentru a menține temperatura optimă e preferabil răsadniță încălzită. Un răsad de calitate trebuie să aibă anumite calități: între 60 și 75 de zile de viață, să fie vizibil primul buton floral, înălțime cuprinsă între 20-30 de centimetri, tulpina robustă, să fie sănătos, viguros și cu sistemul radicular bine dezvoltat, să nu aibă ramuri rupte sau deteriorate, frunzele să fie verzi și să nu fie ofilite, să fie bine călit. Un semănat eficient se face in tăvițe

Ardei-ghiveci

Ardei-ghiveci

alveolare sau în ghivece nutritive. Pentru a evita repicatul alveolele sau ghiveciul nutritiv trebuie să aibă un diametru mai mare de 8 centimetri. Cel mai bun substrat de semănat este cel din turbă cu o valoare a pH cuprinsă între 5,5-6,5 (se găsesc în comerț), cu un adaos de azot fosfor și potasiu și cu o granulație fină. Avantajele semănatului pe substrat profesional, în tăvițe alveolare sau ghivece nutritive: substratul este sterilizat, lipsit de semințe de buruieni și insecte dăunătoare; adaos de substanțe nutritive optimizat pentru dezvoltarea plantelor; răsaduri uniforme; dezvoltare radiculară optimă. Germinația optimă a semințelor de ardei are loc in condiții de temperatură mai mare de 18 grade Celsius, la o umiditate de 100% și absența luminii. Tehnologia obținerii răsadurilor este relativ simplă: se

Rasaduri-ardei

Rasaduri-ardei

umplu tăvițele alveolare sau ghivecele nutritive cu turbă lăsând doi centimetri de spațiu până la partea de sus a recipientului; se udă până la saturație; se așează câte o sămânță în fiecare compartiment sau ghiveci; se acoperă cu un strat de 0,5 centimetri de turbă fină (mai mult întârzie răsărirea);  după semănat nu se mai udă (poate avea ca efect descoperirea semințelor sau îngroparea mai adâncă și o răsărire neuniformă); se acoperă cu cartoane sau ziare; se menține o temperatură cuprinsă între 20-25 de grade (temperaturile mai mici de 18 grade întârzie germinarea); la o temperatură optimă după circa 6 zile apar primele plante; se elimină cartoanele sau ziarele pentru a evita alungirea plantelor. Avantaje: dacă diametru este de circa 8 centimetri se elimină repicatul; răsadurile sunt viguroase și uniforme; pot fi răsădite împreună cu turba de pe rădăcini, adaptându-se ușor terenului din grădină. Respectând aceste reguli simple răsadurile vor fi de foarte bună calitate, sănătoase și viguroase.

Cultivarea lavandei în ghiveci

Cultivarea lavandei în ghiveci

lavanda-in-ghiveci

lavanda-in-ghiveci

Lavanda este o plantă care formează tufe ramificate, preferând un teren sărac în substanțe nutritive. Lavanda este o plantă perenă verde tot timpul anului, dezvoltă ramificații lungi lemnoase care formează flori. Frunzele lavandei sunt lungi și înguste, de culoare gri-verde, ramificațiile formează flori, de culoare albastru-violet la sfârșitul lunii iunie. Fructele lavandei conțin o sigură sămânță. Lavanda se cultivă pentru proprietățile sale medicale și cosmetice. Dintre tipurile de lavandă, cel mai cultivat este „lavandula officinalis” care preferă un teren calcaros rezistentă la temperaturi scăzute iarna și la secetă vara. Un alt tip de lavandă cultivat pe arii răspândite, este „lavandula angustifoglia” cultivată in special pentru a decora grădinile, poate forma un gard viu sau poate decora o alee. Alt tip de lavanda cu frunze dințate este „lavandula dentata cu frunze dințate de culoare gri-vede, cu flori bleu-violet ușor de cultivat. Pentru cultivarea lavandei avem nevoie de un teren bine drenat, nu foarte fertil , nu acid, cu o bună expunere la soare. Lavanda se poate înmulți prin semințe sau se pot selecta butași folosind o plantă adultă. Semănatul se face

lavanda-inmultire

lavanda-inmultire

primăvara, semințele germinează la temperaturi de peste 12 grade Celsius, are o perioadă lungă de germinație, (peste 20 de zile). Perioada optimă pentru pregătirea butașilor este după ce lavanda a înflorit; se taie un ram de circa 15 centimetri fără floare, se elimină frunzele de la bază și se plantează într-un ghiveci unde s-a preparat un amestec de pământ și pietriș. După plantare se menține pământul umed până când butașul începe să formeze muguri noi. Butașii de lavandă se pot planta în ghivece mici cu un diametru de circa 8 centimetri, pe măsură ce planta se dezvoltă formează rădăcini care au tendința să iasă prin găurile de drenaj ale ghiveciului; este momentul optim pentru a schimba ghiveciul. Lavanda ca plantă adultă are nevoie de un ghiveci cu un

Flori-de-lavanda

Flori-de-lavanda

diametru de circa 45 de centimetri. Pentru a schimba ghiveciul cea mai bună perioadă este începutul toamnei. Pământul din ghiveci poate fi amestecat cu pietriș fin pentru a asigura un bun drenaj al apei, pe fundul ghiveciului se așează 1-2 centimetri de pietriș. După ce lavanda a înflorit se recoltează inflorescențele, și se curăță eliminând ramurile lemnoase de la bază, rotunjind în același timp coroana. Pe perioada iernii rezistă la temperaturi de -15 grade, totuși este bine ca plantele din ghivece să fie protejate folosind o pânză nețesută care să permită respirația frunzelor. Pe timpul perioadei de repaus vegetativ lavanda se udă forte puțin sau chiar deloc. Când temperaturile încep să se ridice și ating circa 10 grade Celsius, lavanda din ghiveci începe să dezvolte o nouă vegetație înlocuind vegetația din anul precedent.       

Repicat și răsădit

Repicat și răsădit

rasaduri-dovlecei

rasaduri-dovlecei

Schimbarea mediului de viață al plantelor, arbore, arbust sau răsad, este o operație delicată atât în faza pregătitoare cât și în faza de execuție. Înainte de a le planta în grădină de cele mai multe ori este necesar să le repicăm. Repicatul este operația prin care micile plante din răsadniță se transferă în recipiente de dimensiuni mai mari unde vor avea mai mult spațiu pentru a se dezvolta. Repicatul se face după ce pământul este umezit, răsadurile nu se trag cu degetul mare și arătătorul, se scot din pământ folosind o linguriță, un bastonaș, și dacă e posibil se lasă cât mai mult pământ pe rădăcini. Se plantează lăsând un spațiu de 5-8 centimetri între plante. Dacă plantele au fost semănate în mici ghivece transplantul se face ușor și este mai puțin stresant pentru plante. Dacă planta este bine dezvoltată, înainte să o scoatem din vas se irigă abundent după care se răstoarnă vasul și se trage ușor de planta, va ieși împreună cu pământul din vas. Plantarea în grădină a acestor plante care au aparatul radicular delicat și fragil ne obligă să acționăm cu prudență și în grabă într-o anumită măsură. Din ghiveci în grădină plantele se plantează când pericolul înghețurilor târzii a trecut, în cazul răsadurilor acestea trebuie să aibă 4-5 frunze dezvoltate. Răsăditul se face aranjând planta împreună cu pământul de pe rădăcini într-o mică gaură, planta trebuie plantată la aceiași adâncime la care a fost în răsadniță. Pământul se presează ușor în jurul rădăcinilor pentru punerea în contact a rădăcinilor cu solul și eliminarea eventualelor pungi cu aer, după care se udă. La unele răsaduri se pot ciupi frunzele îndepărtând o mică parte stimulând în acest fel emiterea de frunze noi . Pe balcoane și terase cultivarea plantelor în ghivece este obligatorie, în grădină plantele se cultivă în ghivece din diferite motive, de exemplu lipsa spațiului, dorința de a cultiva plante care pe perioada de iarnă trebuie adăpostite, dorința de a cultiva plante care au

transplantare

transplantare

nevoie de soluri cu caracteristici speciale, diferite de calitățile terenului pe care le are grădina. Oricare ar fi motivul pentru care se cultivă în vas, la fiecare 3-4 ani este nevoie să fie schimbat vasul; pentru că este prea mic și rădăcinile nu mai au spațiu pentru a se dezvolta, sau pământul a pierdut calitățile nutritive și trebuie înlocuit. Noul ghiveci trebuie să fie doar cu 3-5 centimetri mai mare decât cel inițial, un ghiveci prea mare duce la dezvoltarea excesivă a rădăcinilor în detrimentul coroanei. Se pregătește mai întâi noul ghiveci, se așează în dreptul găurii de drenaj un ciob care să nu împiedice scurgerea apei se adaugă circa un centimetru de pietriș pentru drenaj, se completează cu 2-3 centimetri de pământ și se presează ușor. Se extrage planta din vechiul ghiveci. Pentru a facilita operația se culcă ghiveciul după ce a fost irigat din abundență, se lovește ușor pe exteriorul pereților și se trage de tulpina plantei prinzând-o cât mai aproape de pământ. După extracție se îndepărtează o mică parte din rădăcinile dezvoltate circular după forma ghiveciului fără să îndepărtăm și pământul. Planta împreună cu pământul se centrează în noul vas, se completează golul rămas cu pământ; nivelul pământului din vas trebuie să fie cu 2-3 centimetri mai jos decât bordura vasului. Se udă abundent și transplantul e terminat.

Castraveti

Cultivarea castravetilor pe balcon

Castravete in ghiveci pe balcon

Castravete

Castravetii pot fi semanati in rasadnite incalzite la inceputul lunii martie , plantele se pot rasadi dupa aproximativ o luna , totusi cea mai folosita metoda este semanarea direct in ghiveci la sfarsitul lunii aprilie si poate continua pana la inceputul lunii iunie , esalonand in acest fel recoltarea . Castravetii pot fi semanati intr-un ghiveci cu un diametru de 30-35 de centimetri si o adancime de 30 de centimetri . La semanat se ingroapa 3-4 seminte la o adancime de 2-3 centimetri , cand plantele au rasarit si au format doua frunze se raresc lasand in ghiveci 1-2 plante . Castrvetele creste bine intr-un pamant bogat in substante nutritive , se dezvolta la temperaturi mai mari de 10 grade in pozitii insorite . Pamantul pentru cultivarea castravetilor poate fi preparat acasa dintr-un amestec de pamant de gradina cu gunoi de grajd si nisip la care se pot adauga 200 de grame de cenusa de lemn pentru a completa cu fosfor si potasiu substantele organcice din sol .

Castravete

Castravete in ghiveci

Proportiile sunt 60% pamant de gradina 30% gunoi de grajd bine maturat la care se adauga 10% nisip . Ca alternativa pentru cei ce nu pot prepara amestecul de pamant acasa se poate cumpara un sac de pamant universal din magazinele specializate . Castravetele are nevoie de irigari abundente fara stagnari de apa , excesul sau lipsa apei produce schimari calitative si cantitative fructului . Castravetele este o planta agatatoare , cultivata in ghiveci , pe balcon are nevoie de o structura sau de un arac pe care sa se catere . Cele mai populare soiuri de castraveti sunt chornichon (folosit pentru castraveti la otet si muraturi) si soiurile lungi pentru salata . Aceste soiuri pot fi hibride , vor produce doar flori feminine , sau pot fi soiuri comune care vor produce flori feminine si masculine . Soiurile hibride produc fara polenizare , soiurile comune pentru a produce fructe trebuie sa polenizeze . La cultivarea pe balcon a castravetelui pentru a stimula productia si pentru a ramifica

Castravete

Castravete in ghiveci

abundent se indeparteaza varful de crestere si se scurteaza ramurile laterale . Cand tulpina pincipala ajunge la o inaltime de circa 45 de centimetri sau cand a dezvoltat 4-5 frunze se elimina varful de crestere . Ramurile laterale se scurteaza cand au dezvoltat 2-3 frunze . Irigarile la castravete trebuie sa fie dese si regulate , in perioada cand infloreste si formeaza fructele apa nu trebuie sa lipseasca din farfuria colectoare de sub ghiveci , in acest fel se asigura o mica rezerva de apa . Pentru prevenirea bolilor si daunatorilor planta trebuie sa aiba o buna expunere la soare , irigarea se face fara sa se stropeasca frunzele ca tratament cand planta are doua frunze se poate stropi cu zeama bordeleza folosind un pulverizator . La circa 3 luni dupa semanat sau chiar mai devereme se castrvetii sunt buni de recoltat . Recoltarea se face inainte de maturitate deplina . Castravetele matur are semintele dezvoltate si un gust usor amar . Recoltarea se face din doua in doua zile .

Protejarea plantelor iarna

Protejarea plantelor iarna

Plante la adapost

Protejarea plantelor pe timp de iarna

Vara , terasa si balconul se transforma intr-o gradina pentru relaxare  unde in aer liber pot fi admirate culorile si parfumurile plantelor cultivate in ghivece si jardinere . Pentru ca in perioada de primavara-vara sa avem plante frumoase pe balcon trebuie sa incepem anumite lucrari inca din iarna . Iarna , plantele perene si arbustii nu pot ramane afara neprotejati pentru ca nu rezista la temperaturi sub 0 grade . Pentru a le proteja se grupeaza intr-un colt insorit al balconului sau a terasei si se acopera cu o folie de polietilena . Ghivecele , se ridica de pe pardosela si se protejeaza cu paie sau cu bucatele de poliestiren , pot fi asezate in cutii de carton , care se umplu cu paie sau poliestiren , cutii care se pot aseza pe o bucata de scandura pentru a realiza un minimim de izolament termic . Plantele anuale si cele care nu rezista la frig se elimina din ghiveci , in asa fel incat in primavara ghivecele si pamantul sa poata fi reutilizate . Pe perioada de iarna pamantul poate fi scos din ghiveci si pus intr-un sac de plastic unde poate sa ramana pana cand va fi refolosit . Tot la protejarea plantelor pe timpul iernii poate fi folosita si panza netesuta , care este usoara , permite

Protejarea plantelor iarna

Minisera

o buna circulatie a aerului , si permite patrunderea apei . In cazul in care vrem sa protejam un ghiveci de dimensiuni foarte mari il putem incojura cu o coala de carton pe care o legam cu o ata , partea de sus a ghiveciului poate fi protejata cu paie pe care le acoperim cu un carton de dimensiuni egale cu cele ale ghiveciului . Coroana plantei sau a arbustului se poate proteja cu un sac de plastic gaurit in prealabil pentru a permite respiratia frunzelor . Daca sacul are dimensiuni destul de mari putem introduce toata planta in sac dupa care legam sacul , asigurand respiratia frunzelor . Dupa toata munca cel mai simplu este sa cumparam o mini-sera in care sa punem toate plantele sensibile in acest caz se asigura si un habitat favorabil tuturor plantelor . Inainte de a fi adapostite se pot scurta ramurile prea lungi si cele care au tendinta sa se usuce . Pe toata perioada de repaos vegetativ se uda putin , in conditii de umiditate atmosferica pot trece iarna si fara sa fie irigate . Frunzele cazute se indeparteza pentru a elimina riscul imbolnavirilor

Protejare plante iarna

Planta protejata

. In zilele insorite plantele pot fi aeresite pentru a elimina riscul apariti mucegaiului . La inceputul primaverii  se pot iriga plantele in asa fel incat sa inceapa sa se dezvolte la iesirea din repaosul vegetativ , se remodeleaza scurtand ramurile si se pot tansplanta intr-un ghiveci de dimensiuni mai mari . Cand pericolul inghetului a trecut plantele pot fi scoase din adapost si sistemate pe balcon sau pe terasa . Pentru a le aseza afara este indicat sa alegem o zi ploioasa sau cel putin noroasa , dupa perioada de iarna sunt sensibile la lumina si pot suferi . Dupa ce au fost asezate pe balcon pot fi udate din abundenta si eventual fertilizate adaugand putin gunoi de grajd pamantului din ghiveci . Incet pe masura ce plantele incep sa se dezvolte se pot efectua mici tratamente pentru prevenirea bolilor si daunatorilor . Pentru a respecta natura se pot efectua tratamente naturiste pe baza de plante .

Rosii

Cultivare rosii pe balcon

Cultivare rosii in ghiveci

Rosie in ghveci

Rosia este o planta erbacee anuala , se poate semana la inceputul primaverii in rasadnite acoperite , in mici ghivece … Plantele de rosii se raresc cand au format 4-5 frunze si se rasadesc intr-un ghiveci putin mai mare , cu un diametru de circa 8 centimetri pentru a stimula dezvoltarea radacinilor . Rosiile se pot rasadi in ghiveciul definitiv la inceputul lunii mai cand au o inaltime cuprinsa intre 15-20 de centimetri . Rosiiile germineaza la o temperatura de 8-10 grade , si se dezvolta armonios la o temperatura de peste 22 de grade . La cultivarea rosiilor pe balcon vasul gazda trebuie sa aiba un diametru de cira 30 de centimetri si o adancime de circa 30 de centimetri . Pot fi cultivate si in ghivece rectangulare cu o adancime de peste 30 de centimetri . Rosia este sensibila la frig si la carenta de apa , de aceea prefera o pozitie cu o buna expunere la soare , si irigari constante . Pamntul din ghiveciul unde se vor cultiva rosiile trebuie sa fie de textura medie cu argila

Rosii in ghiveci

Rosii in ghiveci

si humus in compozitie . Poate fi preparat un amestec de pamant de gradina cu gunoi de grajd bine fermentat  in proportii egale la care se adauga 7-10% nisip . Pentru cultura 100% ecologica pamantul poate fi fertilizat suplimentar cu macerat de urzica , se poate adminstra  si dupa rasadit impreuna cu apa de irigatie . Rosiile trebuiesc sustinute cu araci , sau diverse structuri de sustinere : balustrade de balcon , fire , gratare de lemn . Pe masura ce cresc se leaga de structurile de sustinere cu un nod in forma de 8 , legat lejer in jurul tulpinei ca sa nu o raneasca si fixat bine de arac . Pentru a stimula productia si pentru a anticipa recoltarea se face o curatare verde a rosiei (copilit) elimind mugurii care se formeaza intre ram si tulpina si eliminand frunzele care se dezvolta la baza plantei . La cultivarea in ghiveci pe balcon se limiteaza cresterea cand rosia ajunge la o inaltime de 50 de centimetri , se poate face

Rosii pe balcon

Rosii

indoind mugurele de crestere a plantei sau eliminand varful de crestere al plantei . Cele mai mari amenintari pentru rosie sunt mana si gandacul de colorado , la cultivarea in ghiveci se poate pulveriza dupa rasadit o solutie de zeama bordeleza  (acceptata de agricultura biologica) ,  pentru prevenirea manei , iar impotriva gandacului de colorado o stropire cu macerat de urzica in amestec cu macerat de ardei iute . Recoltarea rosiilor incepe la aproximativ doua luni de la rasadit si continua cateva saptamami . Rosiile se recolteaza cand sunt bine maturate si se consuma proaspete . Toamna pot fi recoltate si inainte de maturitate si se pun la maturat intr-un loc racoros si aerisit .

Capsuni pe balcon

Capsuni in ghiveci

Capsuni

Cultivarea capsunilor pe balcon

Capsunul este o planta perena cu o perioada de viata de 3-5 ani ; in primul si al doilea an fructifica abundent incepand cu anul trei productia scade si fructele sunt mai mici . In comert se gasesc rasaduri de capsuni care pot fi rasadite primavara sau toamna . La cultivarea capsunilor pe balcon , ghiveciul nu trebuie sa fie foarte mare si nici foarte adanc , pentru o singura planta este suficient un ghiveci cu un diametru de 15 centimetri si o adancime de 15 centimetri . Capsunul pe balcon are un aspect de planta decorativa , deci la rasadit se pot creea combinatii care pe masura ce planta se dezvolta vor pune in evidenta frumusetea acestei plante . Capsunile sunt foarte usor de cultivat , fructifica din abundenta atat pe balcon cat si in gradina ; pot fi cultivate pe balcon in ghivece rotunde sau patrate care pot fi : suspendate , agatate , ridicate , trebuie tinut cont de faptul ca formeaza stoloni care pot atinge lungimi si de peste 1 metru cand pozitionam

Capsuni pe balcon

Capsuni

ghivecele , dimensiunile pe care le va atinge pe perioada ciclului vegetativ trebuie avute in vedere . Capsunii se pot cultiva in ghivece de diferite dimensiuni , de regula o planta are nevoie de un spatiu de 10-15 centimetri , intr-un ghiveci cu diametru de 30 de centimetri se pot cultiva 3 plante . Imediat dupa rasadit vor avea apectul unei tufe , apoi va incepe sa dezvolte stoloni care pot fi ridicati pe un arac sau pot fi lasati sa cada in cascade in cazul in care se cultiva intr-un vas suspendat . Multi comercianti vor explica despre capsuni ca ajung la 1,20 metri lungime , ca sunt productivi , am observat ca majoritatea dezvolta stoloni care ajung la aceste dimensiuni . Important de remarcat ca unele soiuri fructifica pe toata perioada vegetativa in timp ce altele fructifica de doua ori pe an , la sfarsitul lunii mai inceputul lunii iunie si daca se taie frunzele si in luna august .  Pe balcoanele cu expunere la nord capsunii se pozitioneaza la soare in timp ce pe balcoanele cu expunere la sud prefera o pozitie umbrita , pamantul unde se vor cultiva capsunii terbuie sa fie usor acid sau neutru , bogat in humus si substante nutritive . Nu suporta stagnarile de apa , irigarea trebuie facuta constant , pamantul din

Capsuni pe balcon

Capsuni

ghiveci trebuie mentinut umed iar pentru aceasta este necesar sa se asigure un drenaj eficient . Se pot face fertilizari primavara cu fertilizanti lichizi , diluati in apa de irigatie ; fertilizantii trebuie sa fie bogati in fosfor si potasiu . Pentru cei ce vor sa cultive capsuni 100% ecologici se poate incorpora in pamantul din ghiveci putina cenusa de lemn care completeaza compozitia pamantului cu fosfor si potasiu . Dupa 3-4 ani plantele de capsuni trebuiesc inlocuite , pot fi cumparate sau , la sfarsitul lunii iunie se selecteaza stolonii cei mai frumosi si se pun la facut radacini intr-un ghiveci ,  intr-un paharel de cafea , important este sa aiba cativa centimetri de pamant . Nu se separa stolonii de planta mama inainte sa dezvolte radacini , separarea se face in prima parte a lunii septembrie , cand se pot rasadi in vasul unde vor ramane definitiv . Pregatirea ghiveciului pentru capsuni se face asezand un strat de pietris sau de argila expandata de 1,5-2 centimetri pe fundul ghiveciului dupa care se poate adauga pamantul amestecat cu 10-15% nisip . Se rasadeste planta de capsun , la aceiasi

This slideshow requires JavaScript.

adancime la care se afla inainte , in prima saptamana pamantul trebuie mentinut umed in asa fel incat radacinile sa inceapa imediat sa se dezvolte . Pe parcursul vegetatiei pamantul se mentine relativ umed , cand infloresc si incep sa formeze primele fructe au nevoie de o cantitate mai mare de apa  , fructele contin circa 90% apa , cand incep sa formeze stoloni evaporarea apei la nivelul frunzelor poate fi mai mare decat cantitatea de apa absorbita de radacini , in aceasta perioada farfuriuta colectoare de sub vas trebuie sa aiba mereu 1-2 centimetri de apa , care incet va fi absorbita de radacini . Daca se observa pe timpul zilei o usoara ofilire a frunzelor seara se pot stropi frunzele cu apa la temperatura mediului ambient  folosind un pulverizator . Capsunile incep sa fructifice incepand cu a doua parte a lunii mai inceputul luii iunie , se pot rcolta dimineata cand sunt mai parfumate . In ceea ce priveste soiurile de capsuni nu cred ca sunt in masura sa dau multe sfaturi , se pot cultiva cam toate soiurile , din cele cu fructe mari , cu fructe mici , cu stoloni lungi , eu cultiv capsuni in ghivece de 25 de centimetri in diametru si in vase de 30 de centimetri in diametru . Pe perioada de iarna le asez pe pardoseala balconului si daca temperaturile sunt foarte scazute le acopar cu o punga de plastc gaurita . Capsunile sunt rezistente le temperaturi scazute raman tot timpul verzi chiar sub zapada pe timpul iernii . Primavara primele raze de sore le trezesc din repaosul vegetativ si incep un nou ciclu de viata .

Mazare

Mazare

Cultivare mazare pe balcon

cultivare mazare pe balcon

Mazare

Mazarea este o planta legumicola anuala cultivata pentru consumul semintelor  verzi . Sunt multe soiuri de mazare dar pentru a simplifica se pot imparti in mazare pitica , mazare de talie mijlocie si mazare de talie inalta . Mazarea de talie mijlocie si inalta are nevoie de araci sau de retele de sustinere pentru a se dezvolta pe verticala . La cultivarea pe balcon este preferabil sa folosim un soi de talie mijlocie sau chiar inalta . Mazarea are flori de culoare alba , roz sau chiar violet . Nu are cerinte deosebite in ceea ce priveste temperatura , germineaza si la 1-2 grade celsius , mugurii tineri de mazare suporta chiar si temperaturi sub 0 grade pentru perioade scurte de timp . Pe masura ce plantele se dezvolta cresc si cerintele fata de temperatura , 14-15 grade pentru perioada de crestere si 18-20 de grade pentru perioada de fructificare . Pentru cultivarea pe balcon mazarea poate fi semanata intr-un ghiveci cu 35 de centimetri in diametru , la o adancime de 2,5-3 centimetri . Un ghiveci de asemenea dimensiuni poate gazdui 4 plante de mazare . Semanatul se poate face de la jumatatea lunii martie pana la sfarsitul lunii aprilie . Perioada de germinatie la mazare este de 10-15 zile . Mazarea se poate cultiva si pe balcoanele cu expunere la nord cu conditia sa aiba o pozitie cu  expunere la soare . Pe balcoanele cu expunere la sud este de preferat sa aiba o pozitie care sa garanteze 2-3 ore de umbra pe zi . Pamantul din ghiveciul unde se va cultiva mazare poate fi un pamant universal cumparat sau , se poate prepera un amestec de pamant de gradina cu gunoi de grajd nisip si circa 200 de grame de cenusa . Proportiile in cazul in care pamantul se prepara sunt 50% pamant de gradina 40% gunoi de grajd 10% nisip , cenusa se adauga pentru completarea necesarului de fosfor si potasiu . Pentru drenajul apei pe fundul ghiveciului se aseaza circa 2 centimetri de pietris sau argila expandata . Pentru soiurile de mazare de

Mazare cultivata pe balcon

Mazare

talie medie sau inalta se folosesc araci sau diferite tipuri de retele care vor stimula dezvoltarea plantei pe verticala . In cazul cultivarii pe balcon se poate folosi foarte bine si balustrada balconului . Pamantul din ghiveciul cu mazare trebuie mentinut mereu umed , la inceput , imediat dupa semanat irigarea se poate face folosind un pulverizator . Irigarea cu jet de apa poate sa scoata semintele afara din pamant . La doua saptamani de la aparitia primilor muguri de mazare apar si primele flori . Mazarea are un aspect frumos , cand infloreste poate fi considerata o planta ornamentala care decoreaza balconul . Prima parte din luna mai mazarea incepe sa formeze primele pastai de rod . Incepe sa fructifice incepand de la baza spre varf , recoltarea in cazul cultivarii pe balcon se face esalonat pe masura ce pastaile incep sa maturizeze . Recoltarea nu se face la maturitate deplina , cand pastaile incep sa se coloreze in galben , semintele au un gust neplacut si la fiert devin fainoase . Mazarea se recolteaza cand pastaile sun inca verzi dar se observa bobul plin in interior . De regula cu cat este mai proaspata cu atat este mai gustoasa .

Dovlecei

Dovlecel

Cultivarea dovleceilor in ghiveci pe balcon

Dovlecelul este inrudit cu castravetele si cu pepenele galben , este o planta anuala asemanator cu castravetele , cu coaja

Dovlecel

Rasad de dovlecel in ghiveci

subtire de culoare verde sau galbena . Miezul dovleceilor are culoare alba sau galbuie cu multe seminte . Semintele de dovlecel germineaza in 12-15 zile la o temperatura cuprinsa intre 12-14 grade celsius . Daca temperatura este mai mare de 14 grade timpul de germinatie se micsoreaza . Dovlecelul prefera o pozitie cu expunere la soare , pretentios la umiditate , de  regula cei cultivati in ghiveci trebuiesc udati zilnic . Amestecul de pamant din ghiveci se poate cumpara sau se poate prepara . In cazul in care se cumpara pamant nu este necesara o fertilizare suplimentara , acesta de regula are toate elementele nutritive necesare dezvoltarii plantei de dovlecel . Cei ce prefera sa isi faca singuri amestecul de pamant pot folosi circa 40% gunoi de grajd bine maturat , amestecat cu 40% pamant de gradina la care se adauga 20% nisip . Si acest amestec are toate substanele nutritive necesare . Pentru drenajul apei pe fundul ghiveciului se aseaza un strat de pietris de 1,5-2 centimetri . Datorita faptului ca dovleceii au un sistem radicular foarte bine dezvoltat ghiveciul unde se cultiva trebuie sa aiba dimensiuni mari , un

Dovlecei

Dovlecei

diametru mai mare de 35 de centimetri si ceea ce este mai important o adancime de peste 35 de centimetri . Pentru a economisi spatiul pot fi cultivati in ghivece dreptunghiulare cu lungimea de 50 de centimetri latimea de 35 de centimetri si o adancime mai mare de 35 de centimetri . Intr-o ladita de aceste dimensiuni pot fi cultivate 2 plante de dovlecel . Tot pentru a economisi spatiul aceste plante pot fi ridicate pe araci pentru a stimula dezvoltarea pe verticala , pe balcon nu e ca avem prea mult spatiu la dispozitie . Cei ce cred ca au suficienta rabdare pot face rasaduri de dovlecei semanand cateva seminte intr-un vas , un pahar de iaurt cu 8 centimetri diametru este suficient pentru doua seminte . Pentru rasaduri semanatul se poate face la o adancime de 2-3 centimetri la jumatatea lunii aprilie . La rasadit , in prima saptamana din luna mai cand planta are 3-4 frunze formate se pote extrage planta din paharelul de iaurt impreuna cu pamantul din jurul radacinilor . Dovlecelul se poate semana in ghiveci la inceputul lunii mai la 2-3 centimetri adancime in cuib cu 2-3 seminte . Dupa rasarit in cuib se lasa una sau cel mult

Dovlecei

Dovlecei recolta

doua plante . Pentru indepartarea plantelor in exces , acestea se taie cu o foarfeca , smulgera plantelor poate deranja radacinile celor ramase . Recoltarea dovleceilor se face cand acestia sunt tineri , pe masura ce imbatranesc se dezvolta si semintele care influienteaza negativ gustul dovlecelului . Recoltarea se poate face la doua zile in conditii optime de umiditate .  Cultivarea a dovlecelului , elimina riscul de aparitie a bolilor si daunatorilor . Ca tratament preventiv impotriva bolilor fungicide se pot face una sau doua stropiri cu produse pe baza de sulf si cupru , produse cu grad de toxicitate sacazut . Zeama bordeleza este o substanta cu calitati bune pentru cprevenirea bolilor fungicide . Pentru a tine la distanta insectele parazite o stropire cu macerat de urzica este eficient si fortifica si planta .

Patrunjel

Patrunjel

Cultivarea patrunjelului in ghiveci

Patrunjelul se poate semana direct in ghiveci de la inceputul lunii martie pana in august , are perioada de germinatie

Patrunjel

Partrunjel

destul de mare asa ca plantele vor rasari dupa doua sau trei saptamani . Semintele de patrunjel , inainte de semanat pot fi tinute in apa pentu cateva ore , vor germina mai usor . Adancimea de semanat la patrunjel este e 1,5-2 centimetri .  In ghiveci , semanatul se poate face distribuind semintele uniform pe suprafata de semanat dupa care se acopera cu un strat fin de pamant . Patrunjelul grmineaza la o temperatura cuprinsa intre 5 si 22 de grade .  Pentru cateva plante de patrunjel este suficient un ghiveci de 12 centimetri in diametru , cel mai bine patrunjelul se cultiva in ghiveci patrat cu dimensiuni de 12-15 centimetri latime 30 de centimetri lungime si o adancime de circa 15 centimetri . Acest ghiveci poate fi asezat si pe pervazul ferestrei de la bucatarie intr-o pozitie nu foarte insorita , patrunjelul prefera o pozitie relativ umbrita . Este rezistent la frig dar sensibil la inghet daca va fi lasat afara pe perioada de iarna poate fi acoperit cu o folie de plastic . Patrunjelul prefera un teren de textura mijlocie bogat in substante organice . Irigarea se face constant ,

cultivarea patrunjelului in ghiveci

Patrunjel in ghiveci

inainte ca pamantul din ghiveci sa se usuce complet . Dupa doi ani patrunjelul face seminte deci planta trebuie inlocuita . In primul an patrunjelul formeaza o rozeta de frunze si o radacina de forma conica , de culoarea alb galbuie cu pulpa dulce si miros caracteristic . Frunzele sunt verzi , lucioase si prezinta iregularitati pe margini cu gust placut si aromat . Tulpina florifera se formeaza in al doilea an de vegetatie , ramificata , cu aspect lemnos , cu flori de culoare galben-verzui si ajunge la o inaltime intre 50-150 de centimetri . Pentru conusum se utilizeaza frunzele proaspete , uscate sau congelate si radacinile . Recoltarea patrunjelului se face taind frunzele pe toata perioada de vegetatie dupa necesitatile de consum . In al doilea an pentru a stimula dezvoltarea frunzelor se rup tulpinile florifere imediat dupa aparitie  . Radacinile de partunjel se recolteaza dislocandu-le manual si se pot depozita in spatii aeresite si racoroase .  Radacinile nu sunt bune pentru consum dupa al doilea an de

vegetatie , cand incep sa se formeze tulpina florifera radacinile devin tari cu miezul lemnos .