Monthly Archives: septembrie 2013

Roșii, producerea răsadurilor

Roșii, producerea răsadurilor

Tavite-alveolare

Tavite-alveolare

Pentru a obține răsaduri de roșii de calitate se asigură condiții aproape ideale pentru germinarea semințelor și dezvoltarea tinerelor plante. Ca toate răsadurile și cele de roșii au nevoie de multă lumină și căldură. Un răsad de roșii de calitate trebuie să aibă circa 60 de zile, o înălțime de 15 centimetri, 4-5 frunze dezvoltate, început de mugur floral, rădăcini robuste și diametrul tulpinei de circa 5 milimetri. Perioada optimă de semănat este începutul lunii martie pentru cultivarea în grădină, mai devreme pentru cultivarea în sere și solarii. Semănatul ca regulă generală se face cu 60 de zile înainte de perioada optimă de răsădit. Pentru o bună germinație sămânța trebuie să fie de calitate și certificată,

Rasaduri-rosii

Rasaduri-rosii

ideal să fie cumpărată de la magazine de specialitate. Semințele au aspect diferit în funcție de soi. Pentru soiurile rustice (din surse necunoscute) semințele de roșii se sterilizează; cel mai simplu, lăsate în apă la 50 grade Celsius circa 30 de minute. Prin sterilizare se distrug germenii patogeni eliminând riscul transmiterii bolilor. Semințele cumpărate sunt sterilizate și tratate. Cel mai bun substrat de semănat este cel din turbă cu pH 6,5-7 cu adaos de substanțe nutritive (cumpărat). Acest substrat se pune în ghivece nutritive sau tăvițe alveolare; dacă se refolosesc, se spală cu apă caldă și săpun (pentru dezinfectare). Pentru a evita repicatul diametrul alveolelor sau a ghivecelor nutritive

Rasadit-rosii

Rasadit-rosii

trebuie să fie mai mare de 8 centimetri. După ce tăvițele sau ghivecele s-au umplut de pământ se tasează ușor, se udă, se așează câte o sămânță în fiecare alveolă sau ghiveci, se acoperă cu un strat de turbă fină de circa 0,5-1 centimetru și se tasează ușor încă o dată. După semănat nu se mai udă se acoperă totul cu o folie de polietilenă sau se ține la căldură, eventual se poate acoperi cu un ziar pentru a împiedica pătrunderea luminii (semințele germinează mai bine în absența luminii).  Pentru o bună germinație temperatura trebuie să fie mai mare de 15 grade Celsius, plantele răsar în 5-7 zile. După ce plantele au răsărit se elimină ziarul și se asigură o iluminare cât mai bună a plantelor, se asigură o temperatură de circa 22 de grade Celsius pe timpul zilei și de circa 18 grade pe timpul nopții. Irigarea se face cu un pulverizator menținând substratul jilav, se poate repeta la 3-4 zile. Pe măsură ce plantele se dezvoltă, cu circa două săptămâni înainte de răsădit se începe călirea, plantele trebuie obișnuite treptat cu temperatura de afară, în ultimele zile se lasă afară și pe timpul nopții acoperite doar cu folia de plastic. Respectând tehnologia de producere a răsadurilor se elimină riscul apariției bolilor, răsadurile se dezvoltă sănătoase și frumoase.

Mulcirea în grădină

Mulcirea în grădină

Mulcire-4

Mulcire-4

Mulcirea este în practică acoperirea stratului de pământ dintre plante, cu scopul de a opri creșterea buruienilor și de a menține umiditatea în sol. Stratul de mulci păstrează iarna suprafața terenului caldă, iar vara o ține la răcoare. Sub stratul de mulci solul devine mai fărâmicios și mai afânat, microorganismele din sol au condiții optime de viață și își accelerează activitatea benefică. La mulcire se pot folosi diferite materiale: iarbă cosită, paie, frunze, sau resturi mărunțite de plante din stratul de legume și flori. Aceste materiale se aștern între rândurile de plante într-un strat cu o grosime de circa 5 centimetri. Resturile de iarbă cosită trebuie lăsate să se usuce o zi sau două, în caz contrar se

Mulcire-1

Mulcire-1

pot transforma într-o masă umedă și lipicioasă. Altă modalitate eficientă de mulcire este folosirea compostului maturat împrăștiat printre rândurile de legume care se acoperă cu un strat fin de paie. Mulcirea se face când solul este umezit și are o temperatură de circa 10 grade Celsius. Stratul de mulci păstrează starea solului, nu se face mulcirea când solul este foarte rece, foarte umed sau foarte uscat. Înainte de mulcire solul se afânează, stratul de mulci trebuie să permită oxigenarea solului și să permită pătrunderea apei de ploaie. La tulpina răsadului se lasă liberi câțiva centimetri, răsadul nu trebuie să se acopere cu

Mulcire-3

Mulcire-3

stratul de mulci. La sfârșitul verii stratul de mulci se amestecă cu solul, după recoltare și pregătirea terenului se poate acoperi solul cu un strat nou de mulci care se va lăsa peste iarnă. Primăvara stratul de mulci se îndepărtează cu grebla. Observând solul se vede că are o structură afânată și lejeră. Pentru o mulcire eficientă se amestecă frunze mărunțite de urzică și de tătăneasă. Urzica ajută la formarea unui humus de calitate iar rădăcina de tătăneasă, datorită conținutului ridicat în potasiu, are o contribuție importantă în dezvoltarea legumelor. Ambele plante pot fi cultivate în grădină de exemplu în apropierea locului unde se pregătește compostul. 

Înmulțirea lavandei prin butași

Înmulțirea lavandei prin butași

Butasi-lavanda

Butasi-lavanda

Înmulțirea lavandei prin butași este simplă si are avantajul că butașul va avea caracteristicile plantei mamă. În practică înmulțirea lavandei prin butași constă în recoltarea la sfârșitul lunii august a ramurilor tinere și fără terminații lemnoase de la plante sănătoase de 3-4 ani. Se taie oblic ramuri tinere cu o lungime de 15 centimetri, se îndepărtează frunzele de baza ramului pe o lungime de 6-8 centimetri. Aceste ramuri se pun la înrădăcinat pe straturi nutritive sau în ghivece nutritive. Substratul unde butașii vor forma rădăcini trebuie să fie sterilizat și să aibă în compoziție circa 35-40% nisip. Sterilizarea substratului de pe straturi se face

Butasi-in-ghiveci

Butasi-in-ghiveci

simplu acoperind terenul cu o folie de plastic de culoare neagră cel puțin 30 de zile înainte de plantare. Dacă terenul de pe straturile nutritive nu este sterilizat este posibil ca buruienile să aibă o dezvoltare mult mai rapidă decât butașii de lavandă cu efecte negative pentru dezvoltarea viitoarelor plante. Și în cazul în care se folosesc ghivece nutritive trebuie folosit substrat sterilizat, care să asigure condiții optime de viață viitoarelor plante de lavandă. Ramurile de lavandă recoltate la sfârșitul lunii august se împing în pământ imediat după recoltare, circa 8 centimetri (partea lăsată fără frunze).  Plantarea butașilor de lavandă se face pe rânduri, distanța între rânduri trebuie să fie mai mare de 15 centimetri iar între plante pe rând de circa 8 centimetri. Straturile unde se face plantarea pot fi mulcite cu paie sau

Rasaduri-lavanda

Rasaduri-lavanda

alte materiale care vor menține umiditatea în sol, vor împiedica creșterea buruienilor și vor menține o temperatură mai ridicată a solului pe toată perioada iernii. Pe perioada de formare a rădăcinilor butașii pot fi acoperiși cu un material care să reducă luminozitatea și să protejeze plantele nou formate de temperaturile scăzute. După circa două săptămâni de la plantare butașii de lavandă vor dezvolta muguri noi și rădăcini. Pe perioada de iarnă plantele se protejează cu paie și diverse materiale pentru a menține temperaturi pozitive la nivelul solului și tulpinii plantelor. Aceste plante de lavandă se răsădesc în gradină la sfârșitul primăverii când temperaturile sunt mai mari de 15 grade Celsius.   

 

Răsaduri de lavandă din sămânță

Răsaduri de lavandă din sămânță

Lavanda-samanta

Lavanda-samanta

Lavanda este o plantă perenă tot timpul verde, poate trăi și 30 de ani, dezvoltă rădăcini adânci care pot ajunge până la 1,50 metri adâncime de aceea este rezistentă la secetă. Pentru cultivarea lavandei, terenul trebuie să aibă o bună expunere la soare, să fie ferit de vânturi și curat de buruieni. Înainte de a planta lavanda la pregătirea terenului se pot face fertilizări organice cu gunoi de grajd bine maturat, circa 300 de kilograme pentru 100 de metri pătrați. Fertilizările se pot face la nevoie și pe perioada ciclului vegetativ încorporând în sol gunoi de grajd bine maturat la ultima prașilă toamna. Pregătirea terenului pentru cultivarea lavandei se face la începutul toamnei; terenul se sapă adânc, în cazul în care este compact se pot face

Lavanda-rasarit

Lavanda-rasarit

doua săpări, una cu cazmaua la 30 de centimetri și una cu furca la o adâncime de circa 40 de centimetri. Terenul trebuie să fie curat, fără buruieni și bine nivelat. Lavanda nu este foarte exigentă în ceea ce privește calitatea terenului, preferă soluri sărace bine drenate fără stagnări de apă. Premergătoare pentru lavandă pot fi leguminoasele care lasă solul curat de buruieni și bogat în azot. Lavanda se poate înmulți în două moduri: prin producerea de răsaduri din sămânță sau prin butași care se obțin dintr-o plantă veche de lavandă. Semințele de lavandă au o germinație redusă și lentă; pentru a obține răsaduri de calitate se

Lavanda-rasad

Lavanda-rasad

seamănă primăvara devreme pe straturi sterilizate, sau toamna la sfârșitul lunii octombrie. Straturile trebuie să aibă o lățime de circa 1,20 metri si o lungime după posibilități. Între straturi se lasă un spațiu de 40-50 de centimetri care vor fi cărarea de acces pentru lucrările de întreținere a răsadurilor. Semănatul se face pe rânduri respectând o distanță de 15 centimetri între rânduri și 8-10 centimetri între plante pe rând. Înainte de semănat stratul se tasează și se udă din abundență. Semănatul se face acoperind sămânța de lavandă cu un strat de 1,5 centimetri de mraniță bine maturată, (lipsită de semințe de buruieni). Pentru o răsărire uniformă semințele se pot ține în apă la o temperatură de circa 25 de grade Celsius 2-3 zile. Pentru un semănat uniform semințele se pot amesteca cu nisip. Straturile se mențin jilave până când plantele de lavandă formează primele frunze. Răsadurile se lăsă pe straturi până toamna când se pot răsădi. Pentru o dezvoltare corectă a răsadurilor de lavandă se taie tijele florale, planta trebuie să aibă o înălțime de 10-12 centimetri. Un răsad de lavandă de calitate trebuie să aibă un diametru al coletului de circa 3-4 milimetri, o înălțime de 12 centimetri, rădăcina principală de circa 15 centimetri și cel puțin 3 ramificații. 

Micoze la ardei

Micoze la ardei

Fuzarioza-ardei

Fuzarioza-ardei

Micozele sunt cauzate de acțiunea parazită a ciupercilor. Micozele la ardei sunt: fuzarioza, mana, putrezirea fructelor, putregaiul cenușiu, putrezirea vârfului fructelor. Fuzarioza este o boală care găsește conții favorabile în sere și solarii; în grădină plantele de ardei se îmbolnăvesc in condiții de umiditate ridicată și temperaturi ridicate. Plantele atacate se ofilesc, în jurul codiței fructului apar pete umede care se extind pe tot fructul. Pe tulpină apar crăpături negre sau brune. Prevenirea fuzariozei se face sterilizând solul, aerisind corespunzător spațiul di sere și solarii, eliminând plantele atacate, cultivând soiuri rezistente la fuzarioză, efectuând tratamente preventive cu produse fitosanitare pe bază de cupru. Mana, atacă toate organele plantei, se manifestă prin leziuni pe tulpină, pătarea

Putrezirea-fructelor

Putrezirea-fructelor

frunzelor și putrezirea fructelor. Este favorizată de umiditate, precipitații și temperaturi înalte. Prevenirea se face prin sterilizarea terenului, rotația corectă a culturilor, plantarea pe straturi înalte, folosirea de semințe sănătoase și certificate, tratamente preventive cu produse cuprice. Putrezirea fructelor se manifestă prin apariția unor pete moi și umede pe fructe, de culoare galbenă la început, apoi pe măsură ce boala evoluează devin brune. Pe plante se formează în fază finală un puf de culoare neagră cenușie. Prevenirea se face prin sterilizarea solului, rotația culturilor, distrugerea resturilor vegetale după recoltare și folosirea de material săditor sănătos și certificat. Putregaiul cenușiu atacă in principal plantele din sere și solarii, în grădină boala

Putregaiul-cenusiu

Putregaiul-cenusiu

găsește condiții favorabile în anii cu precipitații abundente, umiditate ridicată și temperaturi ridicate. Boala se manifestă prin ofilirea plantelor, pe frunze apar pete brune neregulate, sub frunză se dezvoltă un praf cenușiu, pe fructe apar pete maronii umede cu aspect de mucegai. Prevenirea se face prin sterilizarea terenului, distrugerea resturilor vegetale după recoltare, evitarea stropirii frunzelor la irigare, fertilizări echilibrate, tratamente preventive cu fungicide. Putrezirea vârfului fructelor este cauzată de lipsa calciului în sol în special in faza de formare a fructelor. Se manifestă prin apariția unor pete mici umede pe vârful fructelor de culoare neagră sau brună. Pentru a preveni boala se pot face stropiri preventive cu piatră de var, irigări constante, în faza de formare a fructelor se fac fertilizări cu fertilizanți pe bază de calciu. Căderea și putrezirea plantelor este o boală a răsadurilor, după ce panta începe dezvoltarea, coletul plantei se înnegrește, se înmoaie și se descompune. Plantele tinere cad pe sol și putrezesc. Transmiterea bolii se face prin apa de irigații sau sămânță infestată. Plantele atacate se elimină și se dezinfectează solul. Prevenirea bolii se face folosind substrat sterilizat la semănat, aerisirea corectă a răsadurilor, tratamente preventive cu produse cuprice. La cultivarea legumelor pe spații mici un accent deosebit trebuie pus pe prevenire, și folosirea pe cât posibil a produselor ecologice pentru a proteja mediul înconjurător. 

Boli bacteriene la ardei

Boli bacteriene la ardei

Patarea-bacteriana

Patarea-bacteriana

Bolile bacteriene cum spune și numele sunt cauzate de acțiunea unei bacterii, care parazitează celulele plantei. Bolile bacteriene se transmit de la o plantă la alta prin apa de ploaie sau de irigații, purtate de vânt, de aceea bolile bacteriene sunt greu de combătut în perioadele cu ploi abundente și umiditate atmosferică ridicată. Pătarea bacteriană la ardei se manifestă prin apariția unor pete necrotice pe frunze, pe măsură ce boala evoluează petele apar și pe tulpină și frunzele încep să cadă. Boala poate fi prevenită cu ușurință dacă se folosesc semințe sănătoase și

Pararea-frunzelor-basicarea-fructelor

Pararea-frunzelor-basicarea-fructelor

certificate, se face o rotație corectă a culturilor și se păstrează solul fără buruieni. Tratamente preventive se pot face după răsădit cu produse cuprice în amestec cu un produs antibiotic. Pătarea frunzelor și bășicarea fructelor, boala atacă și răsadurile se transmite prin resturi de buruieni și plante infestate, de asemenea folosirea necorespunzătoare a uneltelor de lucru poate răni planta deschizând o cale de acces bacteriilor. Altă boală la ardei cauzată de bacterii (poate mai puțin cunoscută) este pătarea pustulară, se manifestă prin apariția pe frunze a unor pete mici de culoare gălbuie, cu aspect umed, pe măsură ce boala evoluează petele devin brune spre negru. Pe tulpina ardeiului petele au formă alungită și culoare

Patarea-pustulara

Patarea-pustulara

negricioasă. În general  bacteriozele sunt favorizate de prezența apei și a umidității atmosferice, dar și lipsa elementelor nutritive sau excesul de azot sporesc sensibilitatea plantei. Prevenirea bacteriozelor se face folosind sămânță sănătoasă și certificată, aplicând o corectă rotație a culturilor, distrugând resturile vegetale de la cultura anterioară, cultivarea de soiuri rezistente, și sterilizarea uneltelor de lucru. Respectând măsurile de prevenire plantele de ardei vor crește sănătoase și viguroase. Pentru majoritatea bolilor bacteriene răsadurile și plantele de ardei se pot stropi preventiv cu o soluție care să aibă ca substanță activă un antibiotic și un produs pe bază de cupru. Piața oferă multe produse de acest gen, vânzătorul acestor produse fitosanitare este în măsură să dea sfaturi în ceea ce privește modul de administrare, timpul de remanență (perioada de timp de la stropire și până când se pot recolta fructele).  Toată lumea în ultimul timp folosește substanțe chimice (unele de sinteză cu grad ridicat de toxicitate), fără să țină cont de faptul ca aceste substanțe au un efect negativ asupra mediului înconjurător. Este mult mai simplu să respectăm câteva reguli elementare de prevenire decât să apelăm la substanțe chimice pe care nu le cunoaștem. Bolile bacteriene la ardei pot fi prevenite respectând câteva reguli simple.

Virozele ardeiului

Virozele ardeiului

Mozaicul-ardeiului

Mozaicul-ardeiului

Ca toate bolile plantelor și bolile la ardei pot fi împărțite in: viroze (cauzate de un virus), boli fungicide (cauzate de o ciupercă) și bacteriene (cauzate de o bacterie). Toate aceste boli se pot include într-o categorie numită patologică, sau mai clar cauzată de un agent patogen: virus ciupercă sau bacterie.  Plantele se pot îmbolnăvi și din cauza nerespectării tehnologiilor de cultivare (lipsa sau excesul apei, lipsa sau excesul substanțelor nutritive, condiții necorespunzătoare de climă, si alți factori de mediu), aceste boli se numesc boli fiziologice. Virozele ardeiului sunt: mozaicul ardeiului, piticirea ardeiului, boala petelor de bronz. Important de știut că virozele nu pot fi combătute, pot fi

Piticirea-ardeilor

Piticirea-ardeilor

evitate respectând câteva simple măsuri de prevenire. Virusurile sunt organisme parazite care trăiesc și se reproduc numai în interiorul celulelor vii ale organismelor gazdă. Virușii sunt transportați de la o plantă la alta de insecte, afide și acarieni, se pot transmite și de la o generație de plante la alta prin semințele infestate. Mecanic virușii se transmit de la o plantă la alta prin rănile provocate folosind necorespunzător uneltele de lucru (rănirea plantelor deschide o cale de acces virușilor). Mozaicul ardeiului este o boală care se transmite prin semințele infestate sau pe cale mecanică. Se manifestă prin apariția pe frunze a unui mozaic de culori, de la verde spre galben sau chiar alb, frunzele atacate se încrețesc, planta formează fructe puține și pătate. Piticirea ardeiului se

Boala-petelor-bronz

Boala-petelor-bronz

transmite prin înțepăturile insectelor, frunzele plantei formează o rozetă către vârful ramurilor, pe frunze apar pete mici necrotice. Infestarea precoce a plantelor duce la absența florilor, dacă boala apare mai târziu fructele se deformează și se dezvoltă puțin. Boala petelor de bronz se manifestă la început prin formarea de mici pete galbene pe frunze care pe măsură ce boala evoluează au aspectul bronzului. Pe fructe apar pete circulare adâncite, fructele se depreciază iar frunzele cad. Virozele pot fi prevenite folosind semințe sănătoase și certificate, dezinfectarea uneltelor de lucru, combaterea dăunătorilor (afide, acarieni, insecte), combaterea buruienilor, efectuând o corectă rotație a culturilor. Deși simple măsurile de prevenire sunt eficiente în combaterea virozelor la ardei și mai mult sunt singura posibilitate de a cultiva ardei sănătoși fără viroze.

Ardei, îngrijirea răsadurilor

Ardei, îngrijirea răsadurilor

Alungirea-rasadurilor

Alungirea-rasadurilor

După ce semințele de ardei au germinat și au răsărit primele plăntuțe temperatura din răsadniță trebuie să fie de circa 25 de grade ziua și de 18-20 de grade noaptea (temperaturile prea mari pe timpul nopții duc la alungirea tulpinii). După răsărire umiditatea trebuie controlată, irigările trebuie să fie regulate și constante până la răsădit(cu apă foarte puțină). Daca temperatura externă este mai mare de 15 grade răsadurile se pot scoate afară la aer expunându-le treptat la lumină pentru a evita alungirea tulpinii. Pentru răsaduri de calitate umiditatea substratului trebuie să fie echilibrată, substratul trebuie menținut jilav. Umiditatea excesivă poate cauza căderea

Rasad-ardei

Rasad-ardei

plantelor cu efecte dezastroase. Pentru o întreținere corectă și sănătoasă a trebuie știut că răsadurile se pot îmbolnăvi din două motive: din cauza dereglărilor metabolice (boli fiziologice), practic nu se asigură condiții optime de viață tinerelor plante; cauzate de agenți patogeni (boli patologice sau parazitare). Bolile fiziologice sunt: alungirea răsadurilor, răsucirea frunzelor, înroșirea frunzelor, și clorozele. Alungirea răsadurilor este cauzată de lumină insuficientă, variații de temperatură incorect corelate cu lumina, umiditate și azot în exces. Remediul este gestionarea corectă a tuturor factorilor vegetativi, lumină, umiditate, căldură și substanțe nutritive, folosirea substratului profesional de turbă ajută la 

Ardei-ghiveci

Ardei-ghiveci

echilibrarea acestor factori. Răsucirea frunzelor este cauzată de dezechilibru hidric, planta transpiră mai mult decât capacitatea de absorbție a rădăcinilor. Răsucirea frunzelor este încercarea plantei de a micșora suprafața care transpiră. Și aici substratul de turbă elimină riscul apariției unui astfel de dezechilibru. Înroșirea frunzelor este cauzată de temperaturi mai mici decât temperaturile optime pentru dezvoltarea răsadurilor. Menținerea temperaturilor optime elimină riscul apariției acestei boli. Clorozele se manifestă prin îngălbenirea vârfului frunzelor, pot fi cauzate de lipsa fierului, excesul de umiditate, temperaturi scăzute ale substratului. Eliminând cauzele se elimină și efectele, adică boala. Bolile patologice sunt cauzate de prezența ciupercilor de tipul Pythium, sau rude ale acestei ciuperci. Bolile patologice sunt căderea plantelor, mana, și putrezirea rădăcinilor. Căderea plantelor este cauzată și de umiditatea excesivă a substratului care asigură condiții optime de viață ciupercii, plantele putrezesc in zona coletului și cad. Poate avea ca efect pierderea tuturor răsadurilor. Folosirea de substrat profesional de turbă (care este sterilizat), menținerea corectă a umidității pot fi măsuri eficiente de prevenire. Tot preventiv se pot face stropiri cu anticriptogamice pe bază de cupru. Mana este produsă e o ciupercă înrudită cu Pythium poate fi prevenită respectând tehnologiile de cultivare a răsadurilor și tratamente cu produse pe bază de cupru. Putrezirea rădăcinilor se confundă de multe ori cu celelalte dar este produsă tot de o ciupercă deci tratamentele preventive cu fungicide elimină riscul apariției bolii. Înainte de  răsădit se accelerează călirea răsadurilor, scăzând treptat temperatura până se ajunge la o temperatură egală cu temperatura unde vor fi plantate (grădină, seră sau solar).   

Ardei gras răsaduri

Ardei gras răsaduri

Semanat

Semanat

Răsadurile se obțin de regulă in spații special amenajate (de preferință aceste spații este bine să fie încălzite), în acest fel se pot obține răsaduri pentru cultivarea ardeilor în sere și solarii. Pentru cultivarea în grădină ardeii se seamănă în răsadniță la începutul lunii martie. Pentru sere și solarii se seamănă spre sfârșitul lunii ianuarie deci pentru a menține temperatura optimă e preferabil răsadniță încălzită. Un răsad de calitate trebuie să aibă anumite calități: între 60 și 75 de zile de viață, să fie vizibil primul buton floral, înălțime cuprinsă între 20-30 de centimetri, tulpina robustă, să fie sănătos, viguros și cu sistemul radicular bine dezvoltat, să nu aibă ramuri rupte sau deteriorate, frunzele să fie verzi și să nu fie ofilite, să fie bine călit. Un semănat eficient se face in tăvițe

Ardei-ghiveci

Ardei-ghiveci

alveolare sau în ghivece nutritive. Pentru a evita repicatul alveolele sau ghiveciul nutritiv trebuie să aibă un diametru mai mare de 8 centimetri. Cel mai bun substrat de semănat este cel din turbă cu o valoare a pH cuprinsă între 5,5-6,5 (se găsesc în comerț), cu un adaos de azot fosfor și potasiu și cu o granulație fină. Avantajele semănatului pe substrat profesional, în tăvițe alveolare sau ghivece nutritive: substratul este sterilizat, lipsit de semințe de buruieni și insecte dăunătoare; adaos de substanțe nutritive optimizat pentru dezvoltarea plantelor; răsaduri uniforme; dezvoltare radiculară optimă. Germinația optimă a semințelor de ardei are loc in condiții de temperatură mai mare de 18 grade Celsius, la o umiditate de 100% și absența luminii. Tehnologia obținerii răsadurilor este relativ simplă: se

Rasaduri-ardei

Rasaduri-ardei

umplu tăvițele alveolare sau ghivecele nutritive cu turbă lăsând doi centimetri de spațiu până la partea de sus a recipientului; se udă până la saturație; se așează câte o sămânță în fiecare compartiment sau ghiveci; se acoperă cu un strat de 0,5 centimetri de turbă fină (mai mult întârzie răsărirea);  după semănat nu se mai udă (poate avea ca efect descoperirea semințelor sau îngroparea mai adâncă și o răsărire neuniformă); se acoperă cu cartoane sau ziare; se menține o temperatură cuprinsă între 20-25 de grade (temperaturile mai mici de 18 grade întârzie germinarea); la o temperatură optimă după circa 6 zile apar primele plante; se elimină cartoanele sau ziarele pentru a evita alungirea plantelor. Avantaje: dacă diametru este de circa 8 centimetri se elimină repicatul; răsadurile sunt viguroase și uniforme; pot fi răsădite împreună cu turba de pe rădăcini, adaptându-se ușor terenului din grădină. Respectând aceste reguli simple răsadurile vor fi de foarte bună calitate, sănătoase și viguroase.

Compostarea

Compostarea

Compost

Compost

Legumele sănătoase se cultivă pe soluri sănătoase! Se pot obține foarte simplu condiții ideale de sol dacă pământul din grădină se îmbogățește cu straturi de compost bogat în substanțe nutritive. În mod sigur toamna în grădină sunt  multe resturi vegetale care se pot transforma cu ușurință în compost hrănitor și cu costuri de producție zero. Pentru un compost de calitate trebuie să ne gândim cum are loc descompunerea resturilor vegetale în natură; noi trebuie doar să imităm ceea ce se întâmplă în natură.  Pentru ca materia organică să se descompună are nevoie de aer, pentru o bună aerisire se amestecă componentele umede cu cele uscate, se vor forma goluri prin care materialele în curs de descompunere se vor oxigena. Pentru un compost de calitate în recipientul de compostare trebuie să se păstreze un echilibru între materialele umede și cele uscate:

Resturi-vegetale

Resturi-vegetale

microorganismele care descompun materiale organice au nevoie de o umiditate echilibrată, prea multă umezeală duce la putrezirea materialelor organice, prea puțină umezeală determină migrarea microorganismelor în profunzime în căutarea umidității. Condițiile de temperatură sunt reglate într-o anumită măsură de aceste microorganisme, dar cu toate acestea alegerea locului pentru compostor este importantă, cel mai bine ar fi nici la soare nici la umbră, ideal ar fi dimineața soare și după masă umbră.  Materialele pentru compost sunt: ramurile arbuștilor, buruienile plivite, frunzele căzute, în general toate resturile vegetale din grădină și bucătărie. Dacă aceste resturi sunt mărunțite se descompun mult mai ușor. Înălțimea materialului de

Compost-ecologic

Compost-ecologic

compostat trebuie să fie de circa un metru, schimbul de căldură se va face mai ușor. La formarea amestecului pentru compost se poate adăuga puțin var, făină de oase și materiale cu conținut ridicat de azot. La final materialul de compostat se poate acoperi cu paie iarbă sau cu frunze uscate, pentru a păstra umiditatea și căldura din interiorul compostorului. În perioadele secetoase materialul de compostat se poate stropi cu zeama de urzici sau apă de ploaie, când plouă se poate acoperi cu un capac.  Compostul pregătit din toamnă se poate utiliza primăvara următoare după ce toate resturile s-au descompus și au o culoare brun închis asemănătoare pământului de la florărie.  Poate fi incorporat în sol la săpat sau se poate împrăștia pe straturi.

Giardino3G

Macerata, giardiniere, giardinaggio, giardino, manutenzione del verde

GourmetGabriella

Abbandonarsi ai Piaceri per ritrovare il Benessere

gradinadeacasa2

Cultivarea legumelor pe spatii mici si pe balcon,

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 25 other followers